Conducerea Inspectoraului Școlar Judeţean susţine necesitatea unei diferenţieri între metodele de susţinere a Bacalaureatului la linia teoretică și la cea profesională Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ), Keresztely Irma, a reluat o idee mai veche privind susținerea diferențiată a examenului de Bacalaureat, potrivit căreia se impun metode diferite pentru liniile teoretică și profesională. Potrivit acesteia, este necesară o diferențiere clară între examinarea elevilor absolvenți de licee teoretice, respectiv de licee tehnologice, profesionale, lucru care de altfel reiese și din rezultatele Bacalaureatului din acest an, unde se vede clar diferența de medii între liceele teoretice și grupurile școlare. „După părerea mea, este ca și când am încerca în fiecare an să facem o comparație între o portocală și un cartof. Pe linie academică, la liceele teoretice se pune accent pe disciplinele care oferă o cultură generală și o pregătire de specialitate superioare pe anumite discipline, și atât (...)

Conducerea Inspectoraului Școlar Judeţean susţine necesitatea unei diferenţieri între metodele de susţinere a Bacalaureatului la linia teoretică și la cea profesională

Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ), Keresztely Irma, a reluat o idee mai veche privind susținerea diferențiată a examenului de Bacalaureat, potrivit căreia se impun metode diferite pentru liniile teoretică și profesională.

Potrivit acesteia, este necesară o diferențiere clară între examinarea elevilor absolvenți de licee teoretice, respectiv de licee tehnologice, profesionale, lucru care de altfel reiese și din rezultatele Bacalaureatului din acest an, unde se vede clar diferența de medii între liceele teoretice și grupurile școlare.

„După părerea mea, este ca și când am încerca în fiecare an să facem o comparație între o portocală și un cartof. Pe linie academică, la liceele teoretice se pune accent pe disciplinele care oferă o cultură generală și o pregătire de specialitate superioare pe anumite discipline, și atât (...) Pe cealaltă linie, învățământul profesional și tehnic, inclusiv prin structura de sistem progresiv în primul rând, își propune primordial să formeze competențe în diferite domenii, deci să formeze meseriași, ei având posibilitatea ca pe parcursul rutei progresive să susțină examen de aptitudini și competețe și pot ajunge până la diplome și certificate de tehnician, ceea ce este foarte bine. La învățământul profesional, accentul se pune pe formare profesională, și cred că atât din partea profesorilor de cultură generală, cât și din partea elevilor, există o oarecare toleranță față de aceste discipline, care de fapt constituie și au constituit anul acesta disciplinele de examen de Bacalaureat”, a declarat Keresztely Irma, cu mențiunea că nu contestă actuala metodologie, dar ar trebui reluată ideea diferențierii celor două linii când vine vorba despre acest examen.

Diplome diferite

Prin urmare, elevii de la învățământul profesional nu au făcut față la subiectele date, pentru că au fost comune și nu există nicio diferențiere între cele două linii de pregătire. Varianta readusă din discuție, pusă pe tapet în anul 2000 ca o necesitate încă de la acea vreme, ar fi să existe un Bacalaureat de tip A sau de nivel superior, care să confere elevilor o diplomă cu care să acceadă spre orice facultate, și o altă diplomă, care să confere o diplomă de nivel mediu, care să permită absolventului să acceadă doar către anumite tipuri și profile de facultăți pentru a-și continua studiile, de exemplu în domeniul tehnic, profesional și mai puțin în alte domenii.

Comisie de analiză

În perioada imediat următoare, la nivelul IȘJ se va constitui o echipă de lucru formată din inspectori de specialitate, care după finalizarea primei sesiuni a Bacalaureatului va studia rezultatele pe discipline la nivelul fiecărui liceu și grup școlar și va identifica cu profesorii toate problemele.

Vor fi analizate astfel de la natura subiectelor date, până la modul de pregătire a elevilor pentru acest examen, dacă între liceul teoretic vocațional și tehnologic și profesional trebuie făcută o diferențiere, ce înseamnă acest lucru și așa mai departe. În urma acestei analize se dorește ca în septembrie să existe un material complex, care să ajute în identificarea unor măsuri de remediere a stuației existente, dat fiind faptul că metodologia va fi identică și anul viitor.

Cine-i vinovat...

În ceea ce privește factorii care au dus la acest procent de promovabilitate la prima vedere șocant pentru un județ obișnuit cu un procent de promovare cu cel puțin 10% mai mare față de cel actual (72%), șefa IȘJ arată că nu elevii sunt cei vinovați pentru situație, ci există cel puțin trei factori care au dus la aceste rezultate.

La a doua vedere s-a observat că județul este peste media pe țară, în plus prestația elevilor de la grupurile școlare a condus la diminuarea procentului de promovabilitate al județului, de unde și reluarea ideii necesității existenței unei metodologii diferențiate.

Keresztely Irma a arătat că procentul nu putea fi influențat de faptul că în semestrul doi au avut loc probele de competență lingvistică și digitală, întrucât acestea erau orale și ar fi contat numai dacă s-ar fi luat în calcul la medie.

„Avem cel puțin 3 factori care împreună contribuie la eșecul sau nerealizările elevilor. Unul este factorul uman și aici intră și cadrele didactice. Nu putem neglija că anul școlar 2009 - 2010 a fost unul plin de confruntări, de conflicte, de nemulțumiri din partea angajaților și mai ales a cadrelor didactice, care practic au tăiat și elanul acelor colegi care și-au desfășurat cu eficiență și rezultate activitatea în anii precedenți”, a afirmat șefa IȘJ.

Aceasta a amintit că o problemă sensibilă este și trimiterea cadrelor la cursuri de perfecționare, fapt care deși ar trebui să ajute și să sprijine învățământul, prin ridicarea calității lui, în prima etapă aduce niște prejudicii întrucât de regulă au loc pe parcursul întregului an școlar și se mai întâmplă să se învoiască de la ore, ori într-o școală mare cu program încărcat și un singur cadru este foarte greu sau imposibil de înlocuit cu un cadru calificat și suplinirile nu sunt eficiente.

Tot așa, activitățile organizate pe lângă ore sunt binevenite și ajută la închegarea colectivului, dar se perturbă activitatea celor care rămân în școală spre exemplu, sau concediile neplătite ale profesorilor.

„Personal sunt foarte supărată pe profesorii care nu simt responsabilitatea, și dacă se angajează să predea la o clasă, nu duc la bun sfârșit anul. Este o chestiune de onoare, de bun simț. Sigur, exclud situația în care pe motiv de boală cineva lipsește, dar nu că mă duc să culeg căpșuni în Spania pentru că mă plătește mai bine și revin pentru o lună să închei situația școlară a elevilor care au fost învățați de alt cadru suplinitor, și altul a dat notele”, spune șefa Inspectoratului. Potrivit legii, profesorii au dreptul la trei ani de concediu neplătit, în decurs de zece ani.

O nouă sesiune

Înscrierile pentru cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului au loc între 5 și 9 iulie, iar cei care doresc pot depune cerere pentru recunoașterea unor examene. Probele vor fi susținute între 23 august și 9 septembrie. Anul acesta, procentul de promovabilitate la prima sesiune a Bacalaureatului a fost de 72,12%, cu peste 10% mai mic față de anul trecut. De asemenea, în două grupuri școlare din Sfântu-Gheorghe niciun elev nu a promovat acest examen.

Ana Sidon

Sursa foto: Observatorul de Covasna