Aud cu destulă întârziere că s-a pus de înc-o Lege care să salveze bugetul BOR-Guvern: cea a serviciilor funerare. Una care urmăreşte să desfiinţeze legal firmele de înmormântări apărute ca ciupercile după ploaie (oare de ce?!) şi proastele obiceiuri strămoşeşti. Doar de astea nu s-au luat încă, în rest guvernanţii şi parlamentarii noştri au dus prostia omenească pe înălţimi încă neatinse. Vom fi obligaţi să dăm afară mortul din casă după 36 de ore, cel mult 48, să-l îmbălsămăm cu ajutorul unor firme binecuvântate de BOR, să folosim doar lumânări ceruite de firmele BOR, să plătim la capul mortului doar popi agreaţi de BOR. De ars trupurile în crematorii civilizate, nici nu mai vorbesc, BOR nu suportă decât viermii clisei strămoşeşti. Le-a scăpat, totuşi, ceva „aleşilor” noştri în Legea asta care nu se va aplica, oricum, niciodată în România: înmormântările pot fi şi laice. Adică fără popă. Cum Doamne iartă-mă să faci asta altfel decât la Crematoriu, nu prea se ştie, nu ne spune nimeni... Încurcate-s căile Guvernului, nici BOR nu le mai descurcă!

Vor apărea, era de multă vreme clar, alte şi alte taxe. Asta cu înmormântările sclivisite rapid şi priveghiul la capelă vrea să pună ordine în nenumăratele afaceri ale Bisericii. Aşa că o să avem nişte taxe pentru „treceri” grăbite pe lumea ailaltă, să nu mai stea morţii prin odăile în care şi-au chinuit bietele zile şi nopţi, să nu-i mai jelească babele şi bocitoarele din vecini. După care vine povestea cu îmbălsămarea, care va costa şi ea exact atâta cât o să creadă BOR că are nevoie pentru Luminarea, Îndreptarea şi Sfinţirea Neamului. Sigur, Legea e inaplicabilă, dar de ce s-o mai dai atunci?

Cârtitor şi anti sistem politico-religios cum mă aflu, nu pot să nu mă-ntreb: până la urmă, a făcut cineva o socoteală cam cât ne costă pe noi, amărâţii, „elita politică” a patriei, aia care ia bani din buzunarele românilor, liberi în credinţa sau ne-credinţa lor religioasă, ca să facă asemenea proiecte şi asemenea legi? Că până una-alta, în sectorul 4 al Bucureştilor sunt vreo 30 de biserici şi doar vreo 3 sau 4 creşe... Semn clar că ne interesează mult mai mult viaţa veşnică de Dincolo decât viitorul repede trecător al copiilor noştri pe lumea asta!

Păi, aşa pe scurt, un parlamentar idiot ne costă cam tot atâta cât unul deştept dar ticălos. Adică vreo 20.000 de lei pe lună, fără să calculăm aici „nimicurile” numite bani de locuinţă, indemnizaţii de tot soiul, bani pentru deplasări de tot felul sau bufetul la preţ redus de la Parlament. Înţelegeţi? 20.000 de lei pentru ce? Pentru un ridicat de mână la comanda şefului de grup mafiot parlamentar, ăla cu degetul în sus sau în jos. Dacă-i degetul mijlociu, ştim măcar că ne-o trage ditamai Parlamentul...

Despre conţopiştii şi purtătorii de servietă şi ţucălarii numiţi pompos „funcţionari parlamentari” nu mai zic nimic, ăştia s-au lipit de nişte lefuri şi pensii de invidiat chiar fără să le merite, că n-au nicio răspundere şi nicio responsabilitate, sunt prietenii partidului, yesmeni şi ţiitori. La fel cum este toată pletora de „amici politici” ai partidelor de guvernământ, indiferent cum se cheamă ele, plătită cu bani mulţi de la buget în nişte funcţii cu care oamenii ăştia n-au nicio legătură. Poţi ocupa orice post bine plătit dacă eşti în serviciul Partidului. Nu trebuie să ştii nimic, nu trebuie să te pricepi. Eşti obligat, în schimb, să dai bani Partidului, să susţii preşedintele Partidului, să devii movila pe care Stăpânul îşi pune piciorul când se urcă pe cal. Pe calul Puterii, că alţii nu prea mai sunt...

Dar dincolo de bani, că nu ei sunt totul şi democraţia costă, cum să nu coste, dincolo de banii noştri care-i îngraşă pe ei, pe mine mă sufocă aroganţa, prostia şi ticăloşia lor. Nu mai suport să plătesc nopţi nedormite şi zile întunecate de ei făcute, nu mai vreau ca ăştia să-mi hotărască viaţa şi moartea, trecutul, prezentul şi viitorul. De-aia, dac-aş mai avea 30-40-50 de ani, m-aş evapora din România, m-aş duce oriunde aş vedea cu ochii, doar să nu mai aud şi să nu-i mai văd pe-alde Dragnea, Tăriceanu, Nicolicea şi toată clica de partizani ai hoţilor şi proştilor din politică. Mulţi, al dracu’ de mulţi, ne-a blagoslovit cu ei liber-cugetătorul Iliescu, de la el a început cancerul politicii româneşti.

Dacă ăştia sunt elitele noastre politice, atunci eu sunt Patriarhul Rusiei. Dacă ăştia, care ucid lent dar sigur nu doar limba română, ci şi speranţa omului într-o viaţă decentă, au ajuns elite politice, atunci daţi-mi voie să nu le mai suport prostiile şi măgăriile şi să intru în ilegalitate. Nu c-ar folosi cuiva sau că ar avea vreo urmare, dar cumva trebuie să te eliberezi de stresul adunat în atâţia ani de guvernările tâmpite ale unor politicieni tâmpiţi. Doar că, odată intrat în Clubul ăsta select al ilegaliştilor, mi-e teamă că dau peste Iliescu, Voiculescu, Năstase, Hrebenciuc, Fenechiu, Udrea, Băsescu şi ceilalţi foşti „aşi” ai politicii româneşti, oameni cu vechime în ilegalitatea asta politico-religioasă. Scapi de Dracu’ şi dai de tată-su, cum ar veni... Fără scăpare, să ne-nţelegem, măcar până la alegerile viitoare. După aia... nu ştiu exact de ce, dar mereu cred că se poate cu proşti şi ticăloşi mai puţini în politică.