Dumitru Manolăchescu Unul dintre prinţii Coroanei Britanice, sir Charles, a binevoit să-şi arunce augusta privire spre câteva aşezăminte din fostul Ţinut Secuiesc (anticipez că autoritatea supremă în zonă, UDMR, nu va mai dori un Ţinut Secuiesc câtă vreme secuii se vor declara, la recensământ, maghiari...). E vorba de un conac în Valea Zălanului şi de altul la Micloşoara.

Dumitru Manolăchescu

Unul dintre prinţii Coroanei Britanice, sir Charles, a binevoit să-şi arunce augusta privire spre câteva aşezăminte din fostul Ţinut Secuiesc (anticipez că autoritatea supremă în zonă, UDMR, nu va mai dori un Ţinut Secuiesc câtă vreme secuii se vor declara, la recensământ, maghiari...). E vorba de un conac în Valea Zălanului şi de altul la Micloşoara.

Foaaarte frumos, vorba unui amic. Să fie prinţi, prinţese, caleşti, coroane, grajduri şi grădini regale, e loc pentru toate. Ne face cinste atenţia pe care Coroana britanică o acordă unor locuri pe care autorităţile ceauşiste le transformaseră în sedii de CAP sau adăposturi pentru ţiganii nomazi. Sunt domenii plăcute ochiului, neatinse prea mult de „binefacerile” civilizaţiei comuniste (cu deosebire conacul din Valea Zălanului) şi pot atrage nu doar câteva familii regale din Europa, ci şi o droaie de turişti amatori de vestigii şi civilizaţie retro, eco, bio şi altele asemenea, foarte „trendy” printre occidentalii plictisiţi de viaţa modernă şi mondenă.

Adică prezenţa regală în Covasna poate fi un câştig enorm, dacă autorităţile locale vor şti s-o promoveze şi s-o încurajeze. Nu prin temeneli şi plocoane cu iz balcanic, desuete şi fără priză la familiile regale, ci cu repararea drumurilor care leagă locaţiile cu pricina de principalele artere rutiere. Se ştie că drumurile sunt o mare problemă a judeţului Covasna; lobby-ul maghiarilor din UDMR n-a fost, ceea ce mi se pare cu totul ciudat, deloc eficient în materie de drumuri în Covasna. Cineva ar putea crede că autorităţile locale n-au vrut, pur şi simplu, să aibă drumuri mai bune, mizând pe „popa” din mânecă: las să vadă şi străinii ce rău trăiesc şi sunt trataţi maghiarii din România. Un popă fals, mai fals chiar decât celebrul instigator Tokes, pentru că argumentul a fost prost gândit: până la urmă de suferit au suferit toţi locuitorii judeţului (şi nu doar ai judeţului), şi maghiari, şi români, pentru că civilizaţia n-are culoare etnică... şi n-ar trebui să aibă nici culoare politică.

De-o vreme încoace se pare că lucrurile s-au mai îndreptat, au intrat oarecum în normal, dar „calea regală” spre Valea Zălanului continuă să fie o amintire a secolului 18. (La Micloşoara e ceva mai bine, avem porţiuni de drum din secolul 19 şi unele chiar din veacul trecut...) Poate că asta se şi vrea?! Să meargă tendinţa retro până acolo? N-aş crede, nicio caleaşcă regală, nu mai vorbesc de maşinile de epocă, n-ar rezista pe acele drumuri. Aşa că, lăsând la o parte moda retro-bio-eco, ar cam fi cazul să reparăm drumurile judeţului, mai ales pe cele bătute de turişti. Or vrea ei să vadă sau să locuiască în case vechi, fără plastic şi centrale termice pe gaz metan, dar nu cred că apreciază un drum pe care ploaia îl transformă în mocirlă. Putem compensa „neajunsul” modernizării drumurilor prin peisaj, alimentaţie, purtări alese, obiceiuri faine, de pe la noi...