România are cea mai nedigitalizată administraţie europeană, deşi internetul de mare viteză şi IT-ul românesc este considerat unul de calitate mondială

Peste jumătate din an, românul munceşte pentru stat, iar ultima „revoluţie fiscală“ a adăugat încă cinci zile pe an la acest proces, afirmă Andreea Paul, preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.

„Investiţiile publice sunt la minime istorice, veniturile fiscale încasate tot la minime istorice raportate la PIB, iar ponderea facturii sociale în totalul cheltuielilor bugetare este la maxime istorice. Cheltuielile salariale bugetare sunt în anul 2018 la nivelul celor din anul 2009 raportate la PIB, contrar tendinţelor europene şi mondiale de reducere a aparatului de stat. Datoriile cresc invariabil, în acest context. Impozităm din ce în ce mai mult munca, şi nu capitalul, într-o economie unde ar trebui lărgită baza forţei de muncă active angajate în sectorul privat. Mai exact, peste jumătate din an, românul munceşte pentru stat, iar ultima „revoluţie fiscală“ a adăugat încă cinci zile pe an în care salariatul mediu român lucrează pentru stat. Astfel, ziua libertăţii fiscale a devenit 20 iulie în 2018, faţă de 15 iulie, în anul 2017. Cu alte cuvinte, până pe data de 20 iulie muncim pentru stat şi abia începând cu data de 21 iulie salariatul mediu român munceşte pentru el însuşi şi familia lui. Din această perspectivă, a omului care munceşte, trebuie analizate rezultatele ultimelor modificări fiscale prin care s-au transferat contribuţiile dinspre angajator spre angajat“, susţine Paul.

În viziunea reprezentantei INACO, care citează datele INS, salariul mediu net în administraţia publică a ajuns la 4.207 lei în luna iunie 2018, dublu faţă de salariul mediu pe economie de 2.115 lei, „toate acestea fără însă a creşte calitatea serviciilor publice“. „Din contră, avem cele mai dezorganizate şi mai birocratice instituţii publice din UE. Atenţie mare că, din toamna anului 2017, statistica oficială nu mai include în media administraţiei publice şi forţele armate sau serviciile, şi nici personalul din cabinetele parlamentare angajaţi în circumscripţiile electorale proprii şi plătiţi din sumele forfetare ale parlamentarilor. Altfel, cifrele ar fi fost şi mai mari pentru media salariului din administraţia publică. În realitate, decalajele dintre sectorul public şi privat sunt şi mai mari“, explică Andreea Paul.

Aceasta menţionează, totodată, că diferenţa dintre sectorul bugetar şi sectorul privat a crescut de trei ori, „ca-n basme“, de la 427 de lei media brută pe lună în 2016, la 1.285 de lei în 2018 şi îşi continuă saltul proiectat la aproape 1.600 de lei, în anul 2019. În privinţa salarizării din Educaţie, valoarea medie netă în administraţia publică este mai mare cu 50%, dar cu 20% mai mare decât în Sănătate, susţine reprezentanta INACO.

Referitor la salariaţii din aparatul public, Paul spune că România depăşeşte media europeană. „Avem cel mai stufos guvern european, cu 28 de miniştri, prim-vicepremieri şi premier, respectiv cu 25 de ministere, comparativ cu media europeană de 14 ministere. Pe modelul guvernării, administraţiile publice au aceeaşi structură arborescentă birocratică. Ceea ce intrigă şi mai tare este proiecţia oficială a CNSP care ne sugerează dorinţa acestui Guvern de a majora numărul bugetarilor an de an, până în 2022, din nou contrar tendinţelor mondiale de eficientizare a administraţiei şi în contradicţie cu recentele declaraţii ale ministrului de Finanţe“, subliniază Andreea Paul.

În acelaşi timp, şefa INACO menţionează că România are cea mai nedigitalizată administraţie europeană, deşi internetul de mare viteză şi IT-ul românesc este considerat unul de calitate mondială.

Nu în ultimul rând, Andreea Paul subliniază că rata efectivă de absorbţie a banilor europeni este de sub 1% pentru capitalul uman românesc, pentru dezvoltare regională şi reducerea inegalităţilor, până în august 2018, din cele 11 miliarde de euro disponibile pentru România. „Sunt datele oficiale, publicate în luna august 2018 de către Ministerul Fondurilor Europene. Nu mai avem nici scuza începătorilor din perioada 2007-2014. Realitatea e gravă - în al cincilea an din acest ciclu financiar european (2014-2020). Evident, capitalul uman a fost aproape total sacrificat şi nu face parte dintre priorităţile actuale. O arată faptele. Să îţi pese doar de bugetari, nu de capitalul uman românesc în ansamblu se justifică doar prin tentativele de culegere a dividendelor politice“, explică Paul.

Specialiştii INACO sunt de părere, totodată, că presiunea publică va trebui îndreptată spre creşterea reală a calităţii vieţii românilor, „nu să aşteptăm „marea miorlăială“ din anul 2020 cum că „alţii nu ne-au lăsat“.