Sfântu Gheorghe – în top 3 pe țară în primul clasament care arată cum stau reședințele de județ la „capitolul gestionarea deșeurilor”
Municipiul Sfântu Gheorghe a obținut locul III pe țară în cadrul primului clasament care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor. În urma monitorizării și evaluării, Municipiul Sfântu Gheorghe a obținut un punctaj de 63.5 de puncte din 100, aflându-se pe aceeași poziție cu Municipiul Miercurea-Ciuc și Municipiul Iași. Astfel, Sfântu Gheorghe alături de Sibiu, Oradea, Miercurea-Ciuc și Iași se numără printre acele municipalități care respectă legislația într-o mare măsură și fac eforturi pentru a crește calitatea și performanța serviciilor publice privind gestionarea deșeurilor, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenție și management al deșeurilor.
În Sfântu Gheorghe se colectează zilnic deșeurile pe 5 fracții: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, biodegradabile și menajer. Colectarea biodeșeurilor a început în 2017/2018 la case și din 2020 la blocuri, toate școlile sunt dotate cu infrastructură de colectare separată, rata de reciclare este de 35.97% și factorul „plătești cât arunci” este implementat.
Reședințele de județ din România au fost monitorizate și evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deșeurilor, în cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezența Ministrului Mediului, Tánczos Barna.
Raportul a fost lansat în prezența Ministrului Mediului, Tánczos Barna, care a declarat:
„Sunt mândru că Sf. Gheorghe și Miercurea Ciuc sunt două orașe care înregistrează procente bune de deviere de la groapă. Raportul trage un semnal de alarmă și surprinde adevărul despre problema gestionării deșeurilor: nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităților. Există o prăpastie între primele și ultimele poziții. Distanța uriașă între cei care se implică și cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităților din zonele respective.
Prin PNRR, România dispune de sume consistente pentru a crește capacitățile din domeniul reciclării printr-un program de creștere a investițiilor, astfel încât să susținem întreg lanț, de la colectare, selectare, până la reciclarea.
Vom finanţa 15 platforme mari pentru zonele urbane, unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, metal, plastic, lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar.
În luna iulie vom fi gata să lansăm ghidul pentru acele centre de colectare voluntară. Trebuie să creștem gradul de reciclare și prin aceste insule inteligente pe care le finanțăm tot prin PNNR, vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar.
Avem un buget de 220 de milioane de euro prin programul administrat de AFM pentru creșterea capacității de reciclare, pentru toate tipurile de deșeuri.”
Principalele concluzii ale studiului arată că toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează gestionarea deșeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislației minime. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obținut de Sibiu și Oradea.
Există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 și Sector 5 București, Târgoviște, în care colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislației și bunelor practici, care au obținut între 0 și 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.
50.616.928 lei reprezintă cuantumul total al penalităților plătite de către cele 41 reședințe de județ din România și cele 6 sectoare ale municipiului București, reprezentând obligația de plată pentru deșeurile municipale aferente anului 2020. Potențialul argument al lipsei fondurilor pentru neimplementarea măsurilor din legislația privind gestionarea deșeurilor se anulează în urma analizei cuantumului penalităților plătite de fiecare UAT pentru neîndeplinirea țintelor. În locul penalităților, fiecare UAT ar putea să investească aceste sume în vederea implementării de măsuri și programe prin care să prevină generarea de deșeuri și să crească cantitățile de deșeuri reciclabile colectate.
Alte concluzii importante ale secțiunii privind gestionarea deșeurilor, realizată de Asociația Act for Tomorrow, arată că:
37% dintre primării nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”, iar 35% au doar actualizate contractele cu acest instrument însă neimplementat; 28% din primării colectează deșeurile pe doar 2 fracții - umed și uscat, 41% dintre UAT-uri nu au început încă niciun demers pentru colectarea biodeșeurilor, iar 24% realizează proiecte pilot sau implementează campanii punctuale; 65% dintre primării nu oferă deloc soluții gratuite de colectare a deșeurilor de construcții, iar 11% nu oferă gratuități pentru deșeurile voluminoase; 11% dintre primării nu au contracte de salubrizare actualizate cu indicatorii de performanță și penalități, iar 24% dintre primării nu au publicate contractele de salubrizare pe site-uri; 17.3% nu au deloc pagini web prin care cetățenii să fie informați cu privire la modalitățile de colectare a deșeurilor, calendare, tarife, 32% au pagini web slab dezvoltate și cu puține informații, 9% dintre primării nu au desfășurat deloc campanii de informare, 20% nu au dotat nicio școală cu infrastructură de colectare separate.
(Asociația Act for Tomorrow)