Prefectura Covasna a înaintat către Guvern o serie de propuneri legislative menite să vină în sprijinul agricultorilor ecologici din județ, astfel încât cei care s-au încumetat să înceapă agricultura ecologică (agricultura eco) să nu fie tentați să o abandoneze de teama amenzilor sau a pierderilor uriașe.

Inițiatorii agriculturii ecologice în județul Covasna – o serie de agricultori din zona Sita Buzăului și Dobârlău, au constituit un grup de lucru alături de reprezentanți ai Prefecturii, Direcției Agricole, APIA, Asociația Bio-Covasna, Asociația Crescătorilor de Lapte din Sita Buzăului și Asociația Crescătorilor de Animale din Dobârlău, pentru a pune pe hârtie problemele cu care se confruntă acești pioneri ai agriculturii eco.

Primarul comunei Dobârlău, Vasile Maxim, a declarat că în această zonă agricultura eco a fost inițiată cu 54 de gospodării implicate, toate solicitând măsuri pentru acest tip de agricultură; în cele din urmă 14 s-au retras considerând că nu pot face față criteriilor exigente și că nu rentează, iar 28 de gospodării au intrat în procedeul de reconversie, mergând deci mai departe cu implementarea agriculturii eco.

Au nevoie de sprijin

Agricultorii eco au nevoie însă de sprijin în primii ani, agricultura eco mergând în paralel cu activitățile APIA, așa că oamenii cer introducerea în Pachetul 5 Agricultura Ecologică – măsura 214 din PNDR a unei noi variante: alocarea a câte 200 de euro/hectar pentru pajiștile și fânețurile ecologice, majorarea bugetului alocat subvenționării operatorilor în conversie ecologică și sprijinirea prin cofinanțare de la bugetul de stat a programelor de informare și educare a consumatorilor, informarea acestora asupra practicilor agriculturii eco, inclusiv educație ecologică asupra consumatorilor, astfel încât aceștia să poată face distincția între produsele agriculurii eco și cele ale agriculturii tradiționale.

Vasile Maxim a declarat că agriculturii eco din Dobârlău și Sita Buzăului doresc să realizeze un brand al județului Covasna pe agricultura eco, acesta urmând să vizeze produsele lactate – în principal brânzeturile.

Ca plan de viitor se dorește înființarea unui centru de preluare a animalelor crescute în regim eco, acesta dorindu-se a avea bătaie lungă, în sensul în care să se găsească piață de desfacere în rândul unor magazine mari.

„Pe termen scurt, investițiile în agricultura eco sunt mai mari decât câștigurile, dar avem încredere în sensul că aceasta reprezintă viitorul. Ne dorim să ne unim într-o formă care să ne dea forță, să avem cât mai mulți agicultori eco, produsele acestea putând fi incluse și în circuitul turistic al județului nostru”, a arătat Vasile Maxim, precizând că în ceea ce privește pământul lucrat eco în județ, acesta totalizează în prezent 540 de hectare.

(monicavajna.wordpress.com)