Doar câteva sute de persoane au luat parte la evenimentele organizate parcă la indigo în fiecare an

Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită şi în acest an pe 24 Ianuarie la Sfântu Gheorghe. Fără doar și poate, manifestarea nu a reușit să aducă în faţa grupului statuar al lui Mihai Viteazul la fel de mulți oameni ca în alți ani, publicul spectator numărând cu greu câteva zeci, poate sute de persoane. Frigul, sfârşitul de săptămână prelungit, lipsa de educaţie patriotică ce creşte într-un dezinteres continuu faţă de aceste evenimente sau poate chiar faptul că organizatorii nu aduc sărbătorii elemente de noutate care să îi stimuleze pe cetăţeni să se alăture – sunt doar motive, oricum inutile acum, care fac ca acest eveniment, descris de autorităţi ca fiind crucial pentru dezvoltarea României, să treacă pe lângă noi ca o pală aspră de vânt şi nimic mai mult.

Momentul de început al reunificării naţiunii române

„Pentru noi românii, ziua de 24 ianuarie 1859 are o importanță deosebită, deoarece în această zi s-au pus bazele constituirii şi dezvoltării moderne a statului român. Actul de la 24 ianuarie – dubla alegere a lui A.I. Cuza, încununează eforturile şi demersurile elitei intelectualităţii româneşti manifestate puternic încă de la începutul secolului al XIX-lea. Dubla alegere a lui A. I. Cuza marchează înfăptuirea Unirii Mici, a unirii Moldovei cu Ţara Românească, dar în acelaşi timp deschide calea spre desăvârşirea unităţii tuturor românilor  de la sfârşitul primului război mondial, la 1 decembrie 1918. (...) Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern”, ne-a spus despre semnificaţia zilei de 24 Ianuarie profesoara de istorie de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, Maria Băilă.

Prin discursul său, prefectul Sebastian Cucu a spus către cei prezenţi că „cea mai preţioasă generaţie de politicieni şi oameni de stat de care poporul român a avut parte” a fost cea a Unioniştilor de la 1859. „Cu nemărginită bucurie celebrăm astăzi 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, începutul împlinirii celui mai preţios ideal românesc, reîntregirea într-o singură patrie a naţiunii române. Trăind separat de-a lungul sutelor de ani, poporul român şi-a dus crucea prin istorie, Unirea Principatelor Române reprezentând momentul de început al procesului de reunificare a naţiunii române, înfăptuită pe deplin prin Marea Unire de la 1918. Cunoscut ca şi Mica Unire, actul de la 1859 nu este nici pe departe unul lipsit de însemnătate sau mai puţin important, ci dimpotrivă, este unul dintre momentele memorabile ale istoriei noastre, care a făcut posibilă îndeplinirea năzuinţei seculare a tuturor românilor. (...) Cu siguranţă Unirea de la 1859 nu ar fi însemnat nimic fără 1 Decembrie 1918, pentru că o Românie în trei sau o Românie în două ar fi însemnat aproape acelaşi lucru. (...) Vizionari şi patrioţi desăvârşiţi, Unioniştii de la 1859 au reprezentat poate cea mai preţioasă generaţie de politicieni şi oameni de stat de care poporul român a avut vreodată parte, a căror iscusinţă politică şi dragoste de ţară au impus dorinţa neamului în faţa puterilor vremii. Acestora le aducem omagiul nostru şi vom depune în memoria lor câte o coroană de flori, rugându-ne pentru liniştea lor în Împărăţia Cerurilor şi mulţumindu-le totodată pentru ţară. Dintre aceştia, figura domnului Alexandru Ioan Cuza se desprinde ca fiind cea mai reprezentativă”, a transmis acesta mulţimii îngheţate.

Sărbătoarea ar trebui percepută ca o adevărată bucurie

Potrivit preotului paroh de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, Sebastian Pârvu, sărbătoarea de la 24 Ianuarie ar trebui percepută de români ca o adevărată bucurie la gândul că avem o ţară frumoasă şi că această bucurie ar trebui împărtăşită printr-o responsabilitate faţă de neam, dar care sub nicio formă nu se traduce ca a fi împotriva altcuiva.

„Sărbătoarea aceasta trebuie percepută ca un dar de la Dumnezeu. În folclorul religios avem multe poveşti care spun că Dumnezeu a împărţit lumea unor popoare. Şi românii au primit o părticică de ţară, drept pentru care nu trebuie să uităm că avem o responsabilitate faţă de aceasta. Toţi suntem fiii lui Dumnezeu, iar asta nu presupune că a fi stăpânul unui teritoriu înseamnă că trebuie să fii împotriva altcuiva sau în detrimentul altei etnii. Poporul nostru a fost întotdeauna un popor ospitalier. Creştinismul este religia care îndeamnă la iubire şi toleranţă, dar şi la respect. Românul ar trebui să simtă în primul rând o bucurie pentru că a primit de la Dumnezeu o ţară frumoasă. Această bucurie ar trebui împletită cu responsabilitatea faţă de neam şi faţă de ţară”, a spus preotul covăsnean la finalul evenimentului.

Părintele Pârvu a mai subliniat: „Dacă toată lumea şi-ar face datoria pe care o are, cred că s-ar schimba lucrurile. Dacă tot timpul vom aştepta ca schimbarea să vină de la alte persoane şi nu de la noi, aşteptăm în zadar. (...) România nu trebuie să devină un muzeu al faptelor care au fost. Nu! Noi suntem România în prezent şi noi avem responsabilitatea pentru viitorul României. (...) Acesta este riscul unor manifestaţii în aer liber – să nu vină lumea. În al doilea rând, cred că ne lipseşte educaţia în Biserică, în şcoală, la grădiniţă. Noi am trecut de la o extremă la alta: în comunism eram toţi peste tot, iar patriotismul era pe toate gardurile. Cred că acum am ajuns la extrema cealaltă, în care noi nu mai ştim ce este acela patriotism”, a spus acesta.

Hora Unirii, privită de pe margine

Momentul festiv a fost marcat, cum ne-am obişnuit la astfel de activităţi, prin intonarea Imnului Naţional, printr-o slujbă religioasă, cu un discurs din partea prefectului judeţului Covasna, Sebastian Cucu, depunerea de coroane, defilarea gărzii de onoare, respectiv prin tradiţionala Horă a Unirii. Invitați să ia parte la dansul simbolic inițiat de autorități, nu toți cei prezenți în public s-au alăturat, iar mai bine de jumătate dintre spectatori au preferat să privească, înfrigurați, de pe margine.

„Modernizarea nu presupune renunţarea la valorile tradiţionale şi conştiinţa naţională, nu presupune abandonarea istoriei şi a strămoşilor noştri, ci dimpotrivă, întoarcerea către toate acestea reprezintă o datorie sfântă, altfel necunoaşterea şi indiferenţa vor stăpâni şi vor educa în slujba altor interese un popor dezorientat”, a punctat în discursul său prefectul Sebastian Cucu.

Steagul negru, din nou arborat la Primăria Sfântu Gheorghe 

Întâmplarea face ca, la fel ca şi anul trecut de 24 Ianuarie, pe faţada Primăriei din reşedinţa de judeţ să fie arborat un steag negru, de doliu. Anul acesta întâmplarea nu a mai stârnit la fel de multă indignare ca în anul precedent, nici offline şi nici online, iar autorităţile au punctat din nou că întâmplarea sub nicio formă nu se leagă de sărbătorirea Zilei Unirii. Motivul care stă la baza arborării steagului, încă de săptămâna trecută, a fost explicat de viceprimarul oraşului, Sztakics Eva.

„Categoric nu are nicio legătură cu Ziua Unirii. Săptămâna trecută a murit domnul Laszlo Attila, laureat al Premiului Pro Urbe, şi atunci a fost pus steagul de doliu, iar acum a încetat din viaţă şi domnul Szots Daniel, de asemenea o personalitate a comunităţii noastre, care a fost distins cu acest premiu. În memoria lui a fost pus steagul de doliu, aşa cum am procedat de fiecare dată până acum în astfel de situaţii. Este o întâmplare că decesul a coincis cu această sărbătoare şi categoric steagul nu are nicio legătură cu Ziua Unirii”, a declarat Sztakics Eva pentru Agerpres.

Steagul negru a fost arborat şi anul trecut, pe 24 ianuarie, pe faţada Primăriei Sfântu Gheorghe, iar gestul a fost interpretat de către unii dintre membrii comunităţii româneşti drept o jignire la adresa sărbătorii naţionale. La acea dată, conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe a explicat că însemnul a fost arborat în memoria lui Sinka Mózes, un alt laureat al Premiului Pro Urbe, care murise în urmă cu câteva zile.

Încă o repetiţie pentru Centenarul Marii Unirii

Mai multe voci, venite mai ales din partea autorităţilor publice, dar nu numai, au descris acest tip de eveniment ca o repetiţie pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri, care va avea loc în 2018 şi pentru care ne pregătim încă de anul trecut.

Şi părintele Sebastian Pârvu a subliniat acest lucru, precizând că această sărbătoare ar trebui privită ca o „mică repetiţie pentru 2018, când se împlinesc 100 de ani de România Mare. Din păcate azi nu au venit foarte multe persoane. Asta este! Noi ne luptăm cu frigul, dar înaintaşilor noştri nu le-a păsat că e iarnă, au avut inimile mai calde”, a spus acesta.

Fără prea mult public, dar nici fără „surprize” prin discursuri de „înfrăţire” ca la 1 Decembrie, Ziua Unirii Principatelor la Sfântu Gheorghe a trecut, ca multe altele care vor mai trece peste noi. Probabil cei care vor rămâne marcaţi de acest eveniment vor fi militarii, care, perfect aliniaţi, au înfruntat gerul nemişcaţi preţ de aproape o oră şi jumătate.

https://youtu.be/QzGOLBAOWeU