ACTUALITATE 8 august 2016

UPDATE: „Ziua porţilor deschise” la Cetatea Zânelor din Covasna - VIDEO

de Iulia Drăghici - Taraș | 1234 vizualizări

„Trebuie să facem mai multe astfel de evenimente ca să aducem obiectivul mai aproape de sufletul oamenilor, să îl facem să trăiască” – dr. Viorica Crişan

Prima ediţie a „Zilei Cetăţii Zânelor” a fost bine primită de localnici şi turişti, iar acest lucru a fost dovedit nu doar prin reacţiile celor prezenţi, ci şi prin numărul mare de oameni care a luat parte la eveniment. Astfel, duminică, 7 august, zeci de persoane au asistat la programul pregătit în premieră de Asociația Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor” şi partenerii săi la Campingul „Valea Zânelor” din Covasna. Programul „Zilei Cetăţii Zânelor” a cuprins şi o drumeţie la situl arheologic, ateliere de meşteşugărit şi olărit, dar şi vizionarea în aer liber a filmului „Dacii”. Proiectul este un prim pas în procesul de includere a sitului arheologic în lista UNESCO.

„Zilele Cetăţii Zânelor au menirea, pe de o parte, de a pune în discuţie toate aspectele discursului, rezultatele cercetărilor de până acum, întrebările cu care se confruntă specialiştii, referitoare la originea, rolul şi rostul acestei cetăţi, respectiv identitatea celor care au construit-o. Pe de altă parte, din perspectiva autorităţilor administraţiei publice locale din oraşul Covasna, noi considerăm aceste manifestări ca şi un punct în plus pe paleta ofertelor turistice de care dispune oraşul nostru. (...) Este important ca oraşul nostru să figureze pe harta oraşelor turistice din România şi să ofere posibilităţi turiştilor, specifice zonei noastre şi valorilor locale. Şi din această perspectivă am fost şi am devenit partenerii acestei iniţiative”, a spus primarul oraşului Covasna, Gyerő József, în debutul evenimentului.Cetatea Zanelor Voinesti Covasna august 2016 - 07

De circa 19 ani, dr. Viorica Crişan cercetează situl arheologic de la Cetatea Zânelor. În legătură cu evenimentul de duminică, aceasta s-a declarat uimită de numărul mare de oameni veniţi la „Valea Zânelor”. „Evenimentul s-a organizat oarecum mai în pripă, dar vă spun sincer că nu m-am aşteptat să fie aşa de mulţi oameni. Mi-a lăsat o impresie extraordinară faptul că au venit şi au avut răbdarea să asiste la prezentările noastre”, a spus aceasta.

„Ne bucurăm de astfel de manifestări culturale. Contează foarte mult să îţi cunoşti rădăcinile. E o bucurie mare pentru noi, cei care suntem de aici”, ne-a spus unul din participanţii la eveniment, Maria Panete, nepoata Episcopului Justinian Teculescu. „Bunica şi tăticul ne spuneau de urmele Cetăţii Zânelor. Potrivit legendelor, în perioada năvălirilor barbare femeile şi copiii erau urcaţi în cetate, iar jos rămâneau bărbaţii să lupte. Aşa ştiam noi: Cetatea Zânelor era pentru refugiul femeilor”, a mai spus aceasta.

Şi sora Mariei Panaete, Florenţa Tilicea, prezentă şi ea la eveniment, a lăudat iniţiativa organizatorilor: „E foarte bine că s-a organizat un astfel de eveniment. Noi ştim despre loc, dar sunt alţii care nu ştiu ce este şi unde este Cetatea Zânelor”.

Programul „Zilei Cetăţii Zânelor”

În prima parte a zilei, evenimentul s-a axat pe o serie de prezentări. Printre temele abordate de specialişti se numără „Centrul rezidenţial dacic de la Cetatea Zânelor”, cu o prezentare susţinută de dr. Viorica Crişan şi dr. Paul Pupeză, proiectul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ZBOR, despre care a vorbit dr. Ştefan Dan, „Centrul de putere al dacilor din Defileul Oltului de la Racoş”, prezentare făcută de dr. Florea Costea, şi „Pietroasa Mică – Gruiu Dării şi Târcov – Piatra cu lilieci, două cetăţi dacice de la Curbura Carpaţilor”, despre care au vorbit dr. Valeriu Sîrbu şi dr. Sebastian Matei.

Pentru unii dintre noi, cea mai aşteptată parte a zilei a fost excursia cu ghidaj la Cetatea Zânelor, un fel de „ziua porţilor deschise”, după cum precizau chiar organizatorii evenimentului.

Cetatea Zanelor Voinesti Covasna august 2016 - 01

Astfel, după ora 13, ne-am aventurat, alături de un grup de circa 20 de persoane, în drumeţia către Cetatea Zânelor, situată la cota 960 de metri, între Pârâul Cetății și Pârâul Mișca. Am fost avertizaţi încă dinainte să pornim din Campingul Valea Zânelor că drumul este lung, o oră dus şi alta întors, dar şi anevoios. Nici căldura de august nu ne-a iertat. Pe ici, pe colo, te mai puteai ascunde preţ de câteva secunde prin umbra pădurii. Şi pe măsură ce înaintam ne gândeam că munca de arheolog nu este pe atât de simplă, pe cât o observi la prima vedere. Pe lângă răbdare, inteligenţă şi pasiune, e clar că un arheolog trebuie să aibă o condiţie fizică de invidiat. În plus, ghidul nostru, dr. Paul Pupeză a dovedit şi simţ al umorului. La fiecare popas ne spunea: „Nu trebuie să ne grăbim. Avem timp! Cetatea stă acolo de peste 2000 de ani şi nu s-a mişcat”. După aproape o oră am ajuns la situl care a promis şi a oferit o privelişte greu de egalat: un cer albastru şi senin, verde cât vezi cu ochii, dar şi căsuţele mici, din oraşele Covasna şi Târgu Secuiesc, mijite la poalele pădurii. Un fel de „Belvedere” a Covasnei.

„Eu sunt îndrăgostită de Cetatea Zânelor. În ciuda efortului pe care trebuie să îl fac zilnic, aproape 4 kilometri de urcuş, încă 4 kilometri de coborâre, plus toate orele în care stăm şi lucrăm alături de cercetătorii mai tineri, eu spun că merită. E doar pasiune, mai puţin recompensă materială”, ne-a spus dr. Viorica Crişan.

Potrivit acesteia, despre Cetatea Zânelor trebuie să ştim că este una dintre cele mai mari cetăţi dacice. „Cele mai mari sunt în munţii Orăştiei, în zona rezidenţială, dar din afara acestei zone, Cetatea de la Covasna este cea mai mare. Trebuie să ne mândrim cu ea pentru că este o cetate extraordinară”.

Întoarcerea din drumeţie a readus o parte din grup la „Valea Zânelor”, unde a continuat programul pregătit de organizatori, cu ateliere meşteşugăreşti şi de olărit, dar şi cu vizionarea filmului „Dacii”.

„Ziua Cetăţii Zânelor”, un prim pas spre înscrierea sitului pe lista UNESCO

Potrivit organizatorilor, evenimentul are în spate scopul de a include impresionantul sit arheologic în lista UNESCO. Atât autorităţile locale, cât şi specialiştii spun că procesul de includere a Cetăţii Zânelor în patrimoniul UNESCO este un proiect anevoios, de lungă durată, care cere implicare atât din partea statului, cât şi a autorităţilor locale, a cetăţenilor şi implicit a turiştilor.

„Ne dorim ca în viitorii zece ani să parcurgem acest drum şi să includem în patrimoniul UNESCO Cetatea Zânelor. Sper ca Asociaţia Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor” să continue acest proiect şi în anii viitori şi să îl dezvolte. Îi asigurăm că îi vom sprijini şi pe viitor. Această primă ediţie a fost organizată mai în pripă, dar sunt convins că în anul următor şi în anii ceilalţi va fi mult mai largă participarea. La un asemenea proiect trebuie implicată atât populaţia locală, dar şi turiştii”, a spus consilierul local al oraşului Covasna, Nicolae Enea, unul dintre iniţiatorii proiectului.

„Discuţia despre înscrierea Cetăţii Zânelor în siturile UNESCO am avut-o încă de anul trecut cu autorităţile locale. Eu am răspuns şi la data respectivă că un monument ca să poată fi înscris trebuie popularizat, trebuie conştientizată prezenţa lui, trebuie organizate manifestări legate de prezenţa acestui monument şi bineînţeles, accesul spre monument trebuie să fie posibil. Trebuie implicate atât autorităţile locale, cât şi comunitatea de pe o arie mai largă şi cercetătorii. (...) Pentru asta ar trebui eforturi susţinute din partea mai multor foruri”, a susţinut şi Viorica Crişan.

Cetatea Zanelor Voinesti Covasna august 2016 - 04

Unul dintre cele mai importante avantajele pe care îl poate aduce recunoaşterea Cetăţii Zânelor în lista UNESCO este includerea obiectivului într-un circuit internaţional şi implicit vizitarea acestuia de turişti din întrega lume, „asemenea Piramidelor din Egipt”, ne spune dr. Viorica Crişan.

Pe de altă parte, cercetătorul a ţinut să sublinieze faptul că încercarea de a include situl în UNESCO este un pas care nu are cale de întoarcere. „Eu îmi doresc din tot sufletul ca această cetate să ajungă pe lista de aşteptare, dar le-am explicat şi autorităţilor locale: în momentul când pui un obiectiv pe lista de aşteptare şi nu este introdus pe lista UNESCO pentru că nu îndeplineşte condiţiile, acesta nu mai poate fi ales niciodată. Nu trebuie să ne grăbim! „Ziua Cetăţii” este un pas. Trebuie să facem mai multe astfel de evenimente ca să aducem obiectivul mai aproape de sufletul oamenilor, să îl facem să trăiască. Nu trebuie să ne pierdem speranţa. Cetatea poate să ajungă un monument UNESCO, dar în primul rând noi trebuie să facem eforturi ca să fie aşa”, a afirmat dr. Viorica Crişan, care a mai completat: „Cetăţile dacice din munţii Orăştiei sunt pe lista UNESCO, dar ele riscă să fie scoase pentru că statul român nu face foarte mult pentru întreţinerea lor. Abia acum au realizat drumul către Sarmizegetusa Regia. Accesul spre cetatea dacică de la Costeşti, de la Blidaru sau spre cea de la Piatra Roşie încă nu este rezolvat. UNESCO nu face nimic pentru monumentele care sunt pe listă, dar statul, naţiunea şi comunitatea locală trebuie să facă efortul ca ele să poată să devină cu adevărat vizitate de străini. (...) Înscrierea în UNESCO îţi aduce avantaje dacă şi tu ca ţară faci eforturi ca ele să rămână în această listă”.

„Ziua Cetăţii Zânelor” a fost un eveniment organizat cu sprijinul financiar al Primăriei Oraşului Covasna şi în colaborare cu Casa Orăşenească de Cultură Covasna, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Muzeul Brăilei „Carol I”, Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” și Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Covasna.

https://youtu.be/7kEHBBhr3t8

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.