Ziua Eroilor este o sărbătoare națională din România pentru comemorarea bărbaților și femeilor care au murit în timp ce serveau în forțele armate.

Pierderile de vieți omenești din anii primei conflagrații mondiale, nemaiîntâlnite până atunci, au fost enorme. România a pierdut aproape un milion de militari și civili. De aceea, pentru supraviețuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de națiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele țări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Click pentru Programul Zilei Eroilor în judeţul Covasna 

Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin apariția Decretului-lege nr. 1693/4 mai 1920 – care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos – România devenind cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali. Astfel, această dată a fost decretată sărbătoare națională a poporului român, iar un rol important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Căzuți în Război" (înființată în 1919) și transformată ulterior, în 1927, în Societatea "Cultul Eroilor". Datorită acestei organizații, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 s-a inaugurat și Mormântul Ostașului Necunoscut, amplasat inițial în fața Muzeului Militar Național din Parcul Carol. Începând din 1920, comemorarea eroilor căzuţi în război - Ziua Eroilor - se organiza în fiecare an, de Ziua Înălţării Domnului, la 40 de zile după Sfintele Paşti, în general în luna mai, "când floarea este mai bogată", aşa cum preciza decretul din 4 mai 1920. Toate actele normative ulterioare, până în anul 1948, au menţinut prevederea sărbătoririi Zilei Eroilor în Ziua Înălţării Domnului şi au acordat acestei zile statut de sărbătoare naţională.

Legiferarea acestei comemorări a fost determinată atât de tradiţia creştină, proprie poporului român, cât şi de prevederile unor articole ale Tratatului de pace de la Versailles care, printre altele, impuneau naţiunilor foste beligerante întreţinerea mormintelor tuturor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective.

Ziua Eroilor era sărbătorită atât pe teritoriul ţării, cât şi în străinătate de autorităţile române, în mod demn, prin organizări de Te-Deum-uri, procesiuni şi serbări cu un înalt caracter naţional şi patriotic, la care participau toate instituţiile de stat şi particulare, fără deosebire de religie sau etnie.

Programul festivităţilor era propus de societatea "Mormintele eroilor căzuţi în război" - din 1927 denumită societatea "Cultul Eroilor"- în colaborare cu autorităţile locale şi aprobat chiar de Consiliul de Miniştri.

Societatea "Cultul Eroilor" care, de la 1 august 1940, s-a numit "Așezământul Național Regina Maria", a avut o activitate prodigioasă. Pornind de la sentimentul patriotic și civic de cinstire a actelor de eroism național, manifestat prin oficializarea Zilei Eroilor, în anii interbelici s-au construit numeroase monumente și plăci comemorative în aproape toate localitățile țării.

În anii dintre cele două războaie mondiale, pentru cinstirea celor căzuţi şi comemorarea glorioaselor acte de eroism naţional, s-au construit monumente şi plăci comemorative, în aproape toate localităţile ţării, iar în Bucureşti s-a construit un edificiu comemorativ al războiului de întregire naţională – Mormântul Ostaşului Necunoscut – inaugurat în luna mai a anului 1923.

Manifestările dedicate Zilei Eroilor nu reprezentau numai îndeplinirea unei îndatoriri de pietate şi recunoştinţă faţă de cei căzuţi, ci şi de concentrare a acestor pilde în locuri de onoare, cu valoare educativă pentru tânăra generaţie.

Conjuncturile istorice au făcut însă ca situația să se schimbe. Prin Decretul nr. 71/1948, din rațiuni politice lesne de înțeles, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se astfel toate prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor și operelor comemorative a menținut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai să fie considerată Ziua Eroilor, sărbătorindu-se în același timp Ziua "Independenței de Stat a României și a Victoriei asupra Fascismului".

Începând cu 1990, conducerea Ministerului Apărării Naționale a declanșat o amplă acțiune reparatorie de reintroducere în armată a valoroaselor tradiții militare românești. Tot din acest an, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălțării Domnului.

În anul 1995 a fost adoptată Legea nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor, iar prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război se realizează o mai amplă cuprindere a tuturor manifestărilor și preocupărilor specifice promovării cultului eroilor la români. Articolul 39 al acestei legi prevede, așa cum era și firesc, sărbătorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos.

Mormântul Ostașului Necunoscut

După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franței, a decis să înalțe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă. Astfel, conform Tratatului de la Versailles în care se stabilea responsabilitatea fiecărei țări de a respecta mormintele eroilor de război, România a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali, așa cum se arată în "Memoriul adresat Guvernului român de către Societatea Mormintelor Eroilor", al cărei președinte era Mitropolitul Primat Miron Cristea.

În semn de veșnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulți, căzuți pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostașii anonimi de la Mărășești, Mărăști, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, București, Dobrogea, Ardeal și Basarabia. Deshumarea și ridicarea acestor rămășițe pământești a fost urmată de așezarea lor în zece sicrie de stejar, căptușite cu tablă de zinc și depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărășești, în ziua de 13 mai 1923.

Alegerea sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut a aparținut elevului Amilcar C. Săndulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant și orfan de război) care, în fața celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat și a rostit cuvintele legendare: "Acesta este tatăl meu". După desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de aleasă cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărășești și îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923.

A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânză tricoloră, a fost purtat pe brațe de către o gardă de ofițeri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", și depus pe vagonul-platformă al unui tren special, cu destinația București, unde a ajuns în aceeași zi, la orele după-amiezii. În Gara de Nord era așteptat de oficiali ai statului și personalități politice și militare, iar Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă Regală, a trecut în revistă compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul și însemnele României, iar după oficierea serviciului religios și onorurile militare, a fost așezat pe un afet de tun, tras de opt cai și transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu până la Biserica "Mihai Vodă". Aici, sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucureștean să poată veni în pelerinaj.

În ziua de 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei și clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcașul de veci a Ostașului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, săvârșit din viață în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihnește pământul României întregite. 1916-1919".

Ansamblul funerar a fost executat în 1927 după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociației Cultul Patriei, s-a aprins o candelă, a cărei flacără ardea zi și noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, lângă mormânt a fost ridicată și sfințită o cruce.

În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat și strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărășești. Abia după 1989, la insistențele Ministerului Apărării Naționale, ale Asociației Naționale a Veteranilor de Război și ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I.

Monumentul este înscris la poziția nr. 2434, cu codul B-IV-m-A-20105, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor, nr. 2314/8 iulie 2004.

Joi, 21 mai, sărbătorim Ziua Eroilor. Nu întâmplător, de Ziua Înălţării Domnului Isus Hristos se cinsteşte memoria celor care s-au jertfit pentru România. Acest eveniment marchează, în fiecare an, ziua când comemorăm pe cei căzuţi în războaie în marile conflagraţii mondiale, dar şi pe cei morţi în Războiul de Independenţă.

Ne-am bucura să credem că toate cele 153.959 morminte ale eroilor români au fost deja îngrijite la această dată, iar glasul clopotelor va putea purta în eter apelul solemn pentru eternă recunoştinţă până în cele mai îndepărtate colţuri de pământ, oriunde şi-au dat obolul datoriei pentru ţară eroii cu nume şi cei fără de nume.

Există, de asemenea, tradiţia de a respecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi pe teritoriul ţării noastre (132.034), indiferent dacă ne-au fost aliaţi sau inamici.

Reprezentanţele diplomatice şi comunităţile româneşti din străinătate nu îi vor uita de Ziua Eroilor pe eroii români înhumaţi în 30 de state din Europa şi Asia.

Alăturaţi-vă nouă! Eroii Patriei merită cu prisosinţă recunoştinţa noastră!

Prim-vicepreședinte Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Covasna

Mr. (r) Robert-Tiberiu Rusznak