Zagonul vrea să meargă la Strasbourg pentru 3.000 de hectare de pădure
Primarul Kis Jozsef este foc şi pară pe Direcţia Silvică, acuzând conducerea acesteia că ar tergiversa punerea în posesie a Primăriei cu 3000 de hectare de pădure. În replică, Direcţia Silvică neagă acuzaţiile şi spune că amplasamentele prezentate de Primăria Zagon nu ar fi tocmai corecte.
Primarul comunei Zagon, Kis Jozsef, este foc şi pară pe Direcţia Silvică Covasna, acuzând conducerea acesteia că ar tergiversa punerea în posesie a Primăriei cu 3000 de hectare de pădure, drept pentru care ameninţă că va merge direct la Strasbourg, pentru a-şi căuta dreptatea. Kis Jozsef spune că Primăria Zagon a revendicat respectivele terenuri pe Legea 1 şi Legea 247, administraţia locală fiind în posesia unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care o fac proprietară pe pădurile cerute. Potrivit primarului, Direcţia Silvică şi Ocolul Silvic Comandău (acolo unde se află terenurile dorite de Zagon), ar tergiversa lucrurile, în scopul de a exploata pădurile. „Direcţia Silvică, cu ştirea Ocolului, pune şi acum în valoare mii şi mii de metri cubi de lemn, îi exploatează ba cu prestări sau licitaţii, deşi avem şi în această privinţă hotărâri definitive referitoare la sistarea tăierilor, a exploatării”, a declarat Kis Jozsef.
Acesta consideră că direct răspunzători de nerespectarea sentinţelor judecătoreşti sunt şefii de ocoale silvice şi conducerea Direcţiei Silvice, drept pentru care s-a decis să caute rezolvarea situaţiei la Curtea Europeană de la Strasbourg.
„Am arătat clar, cu documente, că cele 3000 de hectare sunt proprietatea Primăriei Zagon, avem şi deciziile instanţelor, le-am pus la dispoziţie şi amplasamentele, iar cei de la Direcţia Silvică trag de timp numai pentru a exploata cât mai mult, astfel încât, la final, o să ajungem ca în loc de pădure să primim păşune! De mai bine de zece ani ne judecăm, avem zeci de procese, dar nu ne putem intra în drepturi, aşa că vom merge la Strasbourg şi vom cere inclusiv despăgubiri pe timpul ultimilor doi ani, în care Direcţia Silvică a exploatat terenurile ce ne aparţin”, a mai spus primarul Kis.
Direcţia Silvică acuză documente şi proceduri lacunare
Directorul Direcţiei Silvice (DS) Covasna, Ion Cosneanu, neagă tergiversările şi spune că situaţia este mult mai complicată, deoarece amplasamentele prezentate de Primăria Zagon nu ar fi tocmai corecte.
„S-au făcut simulări de amplasamente pe terenuri proprietate a Statului Român. Suntem în judecată încă şi încercăm să găsim soluţii, dar trebuie ştiut că în decizia definitivă de care vorbeşte domnul primar Kis nu se precizează clar amplasamentele, existând de fapt lacune şi lucruri neadevărate în tot acest proces de revendicare”, a declarat Ion Cosneanu.
Potrivit acestuia, în cazul celor 3000 de hectare există şi alte situaţii paradoxale, în care două instanţe au dat două sentinţe diferite pe aceeaşi cauză; astfel, Curtea de Apel Braşov a dat dreptate Direcţiei Silvice, în vreme ce Tribunalul Covasna a dat dreptate Primăriei Zagon. Şeful Direcţiei Silvice Covasna a mai spus că afirmaţiile primarului din Zagon sunt nefondate pe principiile de colaborare legală între instituţii, arătând că Direcţia nu poate încălca drepturile Statului.
„Domnul Kis Jozsef poate merge unde vrea cu această cauză, inclusiv la Strasbourg dacă doreşte, dar noi nu vom încălca legile, deoarece dorim soluţionarea legală a cauzei”, a mai arătat Cosneanu.
Prefectul judeţului Covasna, Gyorgy Ervin, a admis că cearta pe cele 3000 de hectare este una veche şi a subliniat că, în cadrul Comisiei judeţene pentru retrocedări, se va face tot posibilul pentru respectarea legii, a deciziilor instanţelor şi pentru „rezolvarea cât mai curândă a situaţiei”.
Cine şi ce poate contesta la Strasbourg
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretind victimă a unei încălcări.
Reclamant la Curte poate fi şi un Stat parte la Convenţie privind pretinsa încălcarea a prevederilor Convenţiei de către alt stat. Problemele cu care diverşi cetăţeni se adresează CEDO includ: tortura şi relele tratamente asupra detinuţilor, actul de detenţie, disfuncţiile din cadrul proceselor civile sau penale, discriminarea în exercitarea drepturilor, drepturile părinţilor copiilor instituţionalizaţi, respectarea domiciliului şi a corespondenţei, restrângerea drepturilor de exprimare a opiniei, de comunicare sau primire a unei informaţii, de reuniune şi de a demonstra, expulzările şi extrădările, confiscarea bunurilor, exproprierile şi altele asemenea.
Monica Rizea