Liderii maghiari din Covasna sunt mulțumiți, însă comunitatea românească din zonă este revoltată

Vizita oficială a Președintelui României, Klaus Iohannis, în județele Harghita și Covasna de marți, 18 iulie, a fost privită drept una istorică și plină de oportunități, mai ales de liderii comunității maghiare din cele două județe. Mesajul central al șefului statului, atât la finalul vizitei din Sfântu Gheorghe, cât și în cadrul dezbaterii de la Miercurea Ciuc, a fost acela că o colaborare între români și maghiari, respectiv lupta spre obiective comune, va fi singura soluție către prosperitate.

Președintele României, Klaus Iohannis, s-a aflat marți într-o vizită oficială de lucru în județele Covasna și Harghita. Programul său a debutat la ora 10:00, la Consiliului Județean Harghita, unde circa 300 de reprezentanți ai administrației publice locale din cele două județe au participat la dezbaterea „Coerență și transparență: exemplu de bune practici la nivelul județelor Harghita și Covasna”.

„Au trecut mulți ani de când un Președinte a pășit aici într-o vizită oficială. Așadar, am ținut în mod special să vin în această zonă minunată, cu oameni puși pe treabă, pentru a vă cunoaște. După cum probabil ați aflat deja, agenda mea de astăzi cuprinde mai multe acțiuni – și în județul Harghita, și în Covasna – și sunt sigur că aerul de aici și decorul natural deosebit, dar mai ales oamenii, mă vor face nu numai să îmi amintesc cu plăcere de întâlnirea noastră de astăzi, pentru care vă mulțumesc, dar și să mă reîntorc aici cât de curând.

Am venit să vă ascult cu foarte mare atenție. Sunt sigur că doar prin dialog și printr-un parteneriat autentic – nu unul mimat – între reprezentanții de la centru și cei locali, pot fi găsite cele mai bune soluții la dificultățile pe care le întâmpinați”, au fost cuvintele rostite de șeful statului în discursul său de început la întâlnirea de la Miercurea Ciuc.

Infrastructura, restanță majoră a celor două județe

În același discurs, Președintele a mai subliniat că cele două județe au un potențial de dezvoltare deosebit în special pe ramura turismului, însă a punctat că infrastructura rutieră este o restanță majoră, îndemnând totodată autoritățile județene și locală să facă eforturi și mai mari în acest domeniu.

„Modernizarea infrastructurii rutiere, bunăoară, este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea zonelor urbane şi rurale, dar şi pentru creșterea atractivității turistice și, la modul general, economice a regiunii. Ar fi mare păcat ca o zonă cu un potenţial turistic atât de mare să rămână neconectată la restul ţării”, a spus Klaus Iohannis.

Descentralizarea, regionalizarea și autonomia

Discursul Președintelui României de la Consiliul Județean Harghita a abordat și trei teme politice larg dezbătute cu alte ocazii și care, poate, stăteau acum pe buzele multora dintre aleșii locali prezenți la eveniment: descentralizarea, regionalizarea și autonomia.

„Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer: descentralizarea, regionalizarea și autonomia. România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației. În lumina acestor obiective, cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interes local.

Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului, și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică.

Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am descris, ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea.

La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică”, a mai declarat șeful statului.

Președintele, îngrijorat de soarta tinerilor maghiari care nu vorbesc românește

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat marţi, la Miercurea Ciuc, că îl îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română, subliniind că reprezentanţii comunităţii maghiare şi cei ai Ministerului Educaţiei trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să găsească urgent soluţiile cele mai bune.

„Este o problemă care trebuie depăşită, pentru că doar astfel putem convieţui în armonie, dar şi pentru că doar aşa le putem asigura acestor tineri un viitor. Maghiarii bine educaţi au dreptul la şansa de a-şi construi o carieră, fiind capabili să lucreze şi aici, dar şi la Bucureşti sau în orice altă parte a ţării. De aceea, reprezentanţii comunităţii maghiare şi ai Ministerului Educaţiei trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să găsească urgent soluţiile cele mai bune. Să nu îi privăm pe copiii şi pe tinerii maghiari de aceste oportunităţi, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepţii care ţin uneori prea mult de politicianism şi prea puţin de oameni", a afirmat Klaus Iohannis.

Imnul și steagul secuiesc 

Deși a fost destul de clar că Președintele Klaus Iohannis s-a pregătit temeinic pentru întâlnirea cu reprezentanții celor două județe, au existat totuși două momente care l-au luat, oarecum, prin surprindere. Primul a fost imediat după intonarea Imnului de Stat de la începutul evenimentului de la Miercurea Ciuc, care a fost urmat de intonarea imnului secuiesc.

„Nu am ştiut (că se va cânta imnul secuiesc - n. red.) (...) I-am ascultat ce mi-au cântat şi am mers mai departe. (...) Am ascultat imnul secuiesc în semn de respect. (...) Cred că este foarte important şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol”, a spus Iohannis în cadrul declarațiilor de presă de la finalul evenimentului de la CJ Harghita.

Un al doilea moment „surpriză”, pe care Klaus Iohannis l-a depășit cu foarte mult tact, a fost cel când primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit drept cadou-simbolic steagul secuiesc. La rândul său, șeful statului a oferit în dar reprezentanților etnicilor maghiari un steag al României.

În ceea ce priveşte folosirea unui steag al Ținutului Secuiesc, Klaus Iohannis a apreciat că există multe zone din ţară care folosesc asemenea elemente simbolice pentru promovarea turistică şi că o discuţie pe această temă ar trebui să pornească de la acest aspect.

„Steagurile sunt simboluri puternice. Cred că este rezonabil să ne uităm şi în jur. Există multe zone care doresc să se promoveze, de regulă turistic sau cultural, folosind simboluri de undeva din istorie şi cred că de aici trebuie să pornească o discuţie. Faptul că steagul despre care vorbiţi (al Ținutului Secuiesc - n. red.) a dus la foarte multe discuţii politice, după părerea mea, se leagă de faptul că, dacă steagul Bucovinei se foloseşte pur pentru scopuri de promovare turistică, acest steag întotdeauna a venit şi cu oarece revendicări politice şi acest lucru este probabil complicat şi o rezolvare cu siguranţă se găseşte dacă se doreşte să se meargă spre detensionare şi sper să se dorească acest lucru”, a spus preşedintele.

Liderii maghiari din Covasna, mulțumiți de întâlnirea cu șeful statului

Atât la ieșirea de la dezbaterea de la Miercurea Ciuc, cât și la finalul întâlnirii de la Sfântu Gheorghe, reprezentanții comunității maghiare din județ, prin președintele Consiliului Județean, Tamás Sándor și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, s-au declarat mulțumiți și au spus că au primit asigurări din partea șefului statului privind colaborări viitoare.

„Cred că avem șansa să punem bazele unei noi colaborări, să încheiem acel pact interetnic de care am vorbit de foarte multe ori, un parteneriat strategic dintre România și comunitatea maghiară din această țară. Noi suntem convinși că România va fi un stat puternic doar atunci când acest parteneriat va exista, doar atunci când toți maghiarii din România se vor simți acasă, aici în România”, a declarat Antal Árpád.

Tot despre parteneriat și consens a vorbit și Tamás Sándor. „Dacă suntem cu toții de bună-credință am ajuns la consens cu domnul Președinte, cel puțin în ceea ce privește descentralizarea, regionalizarea și autonomia locală. E foarte important ce a spus dânsul despre autonomia locală și regională. Noi nu vrem, și am spus acest lucru chiar înainte ca domnul Președinte să o facă aici, că nu vrem autonomie pe criterii etnice. Vrem autonomie regională pentru Ținutul Secuiesc, deci suntem la unison cu domnul Președinte și de aici putem să începem a doua discuție cu dânsul de la Sfântu Gheorghe”,  a declarat acesta.

Comunitatea românească din județul Covasna, revoltată după dezbaterea de la Miercurea Ciuc

De cealaltă parte însă, reprezentanții comunității românești din acest județ s-au declarat revoltați de faptul că nu au putut să preia cuvântul în cadrul dezbaterii, ca urmare a proastei organizări care a avut loc la Consiliul Județean Harghita.

„Întâlnirea de la Consiliul Județean Harghita nu a fost o dezbaterea, ci o informare a comunității maghiare despre cum trăiesc ei și ce s-a întâmplat de 100 de ani încoace. Niciun reprezentant al comunității românești nu a fost lăsat să vorbească, nu s-a putut discuta pe temele stabilite pentru că ele nu au fost respectate. Practic nicio temă propusă nu a fost abordată, iar pentru noi aceste lucruri erau importante. De exemplu, voiam să vorbim despre ceea ce înseamnă turismul în ceea ce privește zona românească, respectiv bazinul Întorsura Buzăului, să vorbim despre faptul că nu există un drum asfaltat care să facă legătura între Întorsura Buzăului și stațiunea Covasna, care este foarte importantă pentru noi și care, desigur, ar putea duce la dezvoltarea turismului din zonă. Suntem revoltați pentru faptul că am fost martorii unui scenariu. Atunci când un reprezentant al comunității românești a vrut să ia cuvântul nu a fost lăsat și mai mult de atât, fiecare dintre cei care au luat cuvântul au fost numiți de moderatorul dezbaterii, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că a fost un scenariu bine gândit și stabilit dinainte”, ne-a declarat președintele PNL Covasna, Stelian Olimpiu Floroian.

Scrisoare către Iohannis de la Episcopul Covasnei şi Harghitei

Episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a înmânat marţi, preşedintelui Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii de la biserica ortodoxă Sfântul Nicolae din Miercurea Ciuc, o scrisoare în care românii din cele două judeţe îi solicită şefului statului sprijin pentru păstrarea identităţii naţionale şi culturale.

„Vă adresez aceste cuvinte în calitate de păstor al credincioşilor ortodocşi români din Episcopia Covasnei şi Harghitei, punându-ne nădejdea în dumneavoastră că ne veţi fi alături în demersurile noastre de păstrare a identităţii naţionale, a culturii şi tradiţiilor pe aceste meleaguri. Vă aducem la cunoştinţă că, din această perspectivă, este imperios necesară găsirea unor soluţii pentru asigurarea, prin bugetul central, a suportului financiar pentru proiectele promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din cele două judeţe, având în vedere potenţialul economic extrem de redus al comunităţii româneşti în acest spaţiu”, se arată în scrisoarea înmânată preşedintelui de episcopul Andrei Moldovan.

Clusterele, viitorul țării

Întâlnirea de la Sfântu Gheorghe, de marți după-amiază din cadrul Consiliului Județean Covasna, a avut scopul de a-l pune în temă pe șeful statului cu privire la funcționarea clusterelor din Regiunea Centru.

„Am avut și aici o întâlnire foarte bună, și o discuție politică, dar și o discuție economică. Am discutat o chestiune foarte specială, clusterele din România, care sunt, după părerea mea o soluție pentru creșterea competitivității și aici în Covasna există exemple de bună practică și din acest motiv am acceptat întâlnirea de aici. Avem oameni harnici, avem idei și cred că lucrurile capătă o formă foarte bună”, a spus la ieșirea de la eveniment, Președintele Klaus Iohannis.

De asemenea, și vicepreşedintele Asociaţiei Clusterelor din România, Vajda Lajos, prezent la eveniment, a fost de părere că această formă de organizare, prin clustere, va asigura un viitor prosper țării. „Dacă vrem să vorbim despre viitorul României și despre dezvoltare economică reală, atunci trebuie să luăm în considerare potențialul și cu ce soluții moderne, noi, inovative putem veni. Altfel, dacă nu ne axăm pe cercetare, inovare și potențial regional, atunci nu o să avem nicio șansă. Trebuie să ne poziționăm nu numai în România, ci la nivel internațional. Eu zic că avem această șansă prin clustere. Mă bucură faptul că domnul Președinte a venit înspre noi. Astăzi am putut facem o prezentare scurtă, de vreo 20 de minute, despre cum stă această regiune, la ce nivel internațional am ajuns cu aceste clustere, ce cooperare există între clustere și administrațiile locale”, ne-a explicat acesta.

Mesajul președintelui la ieșirea de la Consiliul Județean Covasna

Înainte de plecarea din Sfântu Gheorghe spre Mausoleul Mărăști din județul Vrancea, Președintele României, Klaus Iohannis a mai transmis o concluzie după întâlnirile din Covasna și Harghita: „Haideți să lucrăm împreună, este singura soluție pentru noi toți”.

Mesajul a fost de fapt același pe care l-a susținut și în cadrul discursului de la Miercurea Ciuc: „Dincolo de disputele și câștigurile politice, principala responsabilitate rămâne față de oameni. Vom putea să trăim cu toții în acea Românie în care să ne simțim împliniți doar când țara noastră își va atinge potențialul, adică atunci când cetățenii săi, indiferent de etnie, se vor simți încurajați să își canalizeze energiile spre ceea ce îi unește, nu spre ceea ce îi dezbină. Faptul că ne-am întâlnit astăzi, în acest cadru, nu poate decât să întărească convingerea că românii și maghiarii au de împărtășit și altora experiența de a trăi în armonie într-o Europă a valorilor”, a spus Președintele României Klaus Iohannis în cadrul vizitei oficiale din județele Harghita și Covasna.

https://youtu.be/Lvu3tS4JhPY