Cea de-a treia ediţie a Balului Portului Popular de la Întorsura Buzăului organizat sâmbătă, 18 februarie, la Căminul Cultural de la Brădet, s-a remarcat anul acesta nu doar prin oamenii frumoşi echipaţi cu straie populare, bucurie sau voie bună, ci şi printr-un miros dulce şi îmbietor cu care gogoşile proaspete, pregătite la faţa locului şi împărţite tuturor celor prezenţi, au îmbătat simţurile olfactive şi gustative ale participanţilor.

Peste 250 de persoane, majoritatea din zona Întorsurii Buzăului, dar câţiva şi din localităţile limitrofe, au scos la purtare costumele româneşti (nu populare, ci româneşti – au ţinut să sublinieze reprezentanţi ai Bisericii prezenţi la eveniment) şi au petrecut exact aşa cum le stă bine oamenilor frumoşi: împreună, cu energie, bucurie şi, în acelaşi timp, cu demnitate şi respect pentru înaintaşii lor.

Aşa cum ne-au obişnuit evenimentele din zona Buzaielor, startul a fost dat de intonarea Imnului Naţional, de rugăciune, cuvântări şi Hora Unirii. După ora 21 a început adevărata petrecere, „condimentată” cu muzică şi dansuri populare, reprezentaţii artistice susţinute de artişti locali – printre care şi Ansamblul Folcloric „Cununa Carpaţilor” al Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, respectiv interpreta de muzică populară Florina Covaci, şi a continuat cu o tombolă al cărei mare premiu a fost un cocoş de rasă, năzdrăvan, care a reuşit să scape din mâinile organizatorilor şi să devină personaj central preţ de câteva minute.

Poza de grup a stârnit, de asemenea, un val de veselie în rândul participanţilor. Aceştia nu au ezitat să fluture, mândri, drapelele naţionale prezente în sala de spectacol. Petrecerea s-a încheiat târziu după miezul nopţii, iar concluzia generală a fost aceea a unui eveniment cu adevărat reuşit.

Portul românesc, o valoare care îndeamnă la unire într-o lume tot mai dezbinată

Prin discursurile ţinute în faţa celor prezenţi, atât reprezentantul Bisericii, părintele protopop Florin Tohănean, cât şi primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, au subliniat că sărbătoarea portului popular este un eveniment al cărui rol principal este cel de unire.

„Acest eveniment a început cu „rugăciunea” pe care probabil înainte de Tatăl Nostru o spuneau înaintaşii, adică Imnul ţării. (...) Dumnezeu să ne lumineze şi să ne arate calea, pe care urmând-o, să rămânem uniţi. Acest eveniment este un semn că putem şi suntem obligaţi să ne amintim de viaţa înaintaşilor noştri şi să rămânem uniţi. Doar unirea este, indiferent de opinii şi culoare politică, singura care poate să ne ducă mai departe în viitor. (...) Să îl rugăm pe Dumnezeu să ne lumineze mintea şi inima de a păstra calea purităţii, să putem duce mai departe ceea ce am primit şi să lăsăm moştenire urmaşilor noştri această comoară, mai timid, dar cu persistenţă, aceea a portului românesc. Eu nu prea obişnuiesc să îi zic port popular, ci port românesc pentru că este o componentă a integrităţii noastre româneşti”, a spus în debutul evenimentului părintele protopop Florin Tohănean.

Ideea de unire şi de pas către viitor a fost susţinută şi primarul Leca Băncilă în discursul său. „Vremurile sunt tulburi. Trebuie să ne recuperăm reperele căci tot mai multă lume începe să vadă viitorul ca fiind unul sumbru. Cum am putea să facem faţă provocărilor zilei de mâine, când lumea se pulverizează şi nu mai crede decât în bani şi dominaţie? (...) Rostul întâlnirii noastre este astăzi de a ne mândri că suntem români cu ceea ce ne defineşte. Sunt câteva elemente definitorii care vorbesc despre noi cu gândul la trecut şi cu speranţa viitorului: religia noastră – credinţa că fără Dumnezeu nu putem face nimic şi credinţa că viitorul nu ni-l putem întemeia decât plecând de la cei care ne-au adus până astăzi şi ne-au dat o ţară şi acest port. (...) Va trebui să ne bucurăm că suntem români şi să manifestăm această bucurie. Astăzi suntem la a treia întâlnire, unde cu mândrie ne afirmăm sentimentul că suntem români. La fel de important este să rămânem uniţi pentru că astfel vom face faţă tuturor provocărilor. Să ne vedem cât mai des cu hainele naţionale pe noi şi cu sufletul românesc şi să ne bucurăm! (...) Poate că nu suntem mii, dar suntem cei care astăzi strigăm la Întorsura Buzăului mândria de a fi român! Bucuraţi-vă, fraţilor, că astăzi construim un viitor pentru copiii noştri!”, a declarat în faţa celor prezenţi primarul din Întorsura Buzăului.

A treia ediţie a Balului Portului Popular, o reuşită

După expresiile pline de încântare pe care le-am descifrat pe chipurile participanţilor la bal, nu pot să îmi imaginez ceva ce ar fi putut ştirbi din bucuria oamenilor care s-au reunit, cu modestie şi cu bună credinţă, în celebrarea portului popular, astfel că evenimentul de sâmbătă seara nu poate fi catalogat altfel decât „reuşit”. Chiar şi frigul, care pe alocuri îşi făcea simţită prezenţa în sală, era repede înfrânt de cei care îşi făceau curaj să păşească pe ringul de dans.

„A fost un eveniment foarte frumos. Sunt deosebit de încântat de prezenţă. Am spus-o şi o repet: Căminul nu face faţă cerinţelor din partea doritorilor care vor să participe la acest Bal. Până la urmă ne-am descurcat, a fost foarte bine, foarte frumos. Mi-au plăcut dansatorii, mi-a plăcut faptul că cei care s-au prezentat au venit în costume populare deosebite şi în acelaşi timp cu acele coşuri imense, pline de bunătăţi, mâncare făcută acasă. Acest eveniment şi-a atins scopul: lumea să se întâlnească la bucuria cântecului şi dansului şi, de ce nu, să scoată acele straie din lada de zestre la loc de cinste şi să se fălească cu ele. (...) Am văzut că a fost foarte bine primit faptul că pe lângă celelalte lucruri de pe masă, am oferit şi gogoşi fierbinţi, care au fost făcute aici la faţa locului. Mirosul pe care l-au făcut în sală a fost unul deosebit”, ne-a spus coordonatorul principal al evenimentului, Costică Oltean.

Balul a fost cu atât mai special cu cât a reuşit să adune la moment de voie bună oameni din mai multe zone, printre care şi Teliu, Sfântu Gheorghe, Vâlcele, Ozun şi altele.

„Este un eveniment foarte interesant şi cred că ar trebui multiplicat în cât mai multe sate. În primul rând, ne dă ocazia la socializare şi reuşim să cunoaştem obiceiuri şi oameni, care până la urmă sunt aici, lângă noi, nu foarte departe. Acesta cred că este elementul pozitiv principal. O să revenim cu mare plăcere! Ne completăm costumele şi o să venim”, ne-au spus cei doi membri ai familiei Moldoveanu din Ozun care au luat parte la bal.

Prezent la eveniment, cunoscutul interpret de muzică populară din zona Buzaielor, Ioan Brie Tohănean, ne-a spus că an de an Balul Portului Popular creşte în ceea ce priveşte numărul de tineri participanţi şi că e important ca cei mai în vârstă să îi înveţe pe tineri adevăratele valori ale neamului.

„Fiind la o anumită vârstă, eu gust din plin farmecul portului popular. Am venit îmbrăcat cu ceva specific din ţinutul Sălajului istoric. Aici m-am familiarizat cu sârba, hora şi ţinuta adecvată: cioarec, bocanc, fustă, leibărică şi căciulă. Întotdeauna am fost şi voi fi mândru în ceea ce priveşte ţinuta din zona Buzaielor şi dau foarte mult pe valoarea ei, în această zonă mirifică a zonei Buzaielor, cu păduri şi geruri. De la an la an bătrânii sunt cei care deschid calea, dar atrag tot mai mult tineret, care poate încă nu a gustat din farmecul portului şi tradiţiei. Pilda bătrânilor contează enorm în actul educativ în plan cultural al tineretului”, a spus acesta.

Urmează o sărbătoare specifică şi pentru Căminul de la Floroaia Mare

La sfârşitul anului trecut, în satul Floroaia Mare a fost inaugurat un Cămin Cultural proaspăt renovat şi modernizat, care abia aşteaptă manifestări cultural-artistice, asemenea celor de la Brădet.

„Îmi doresc un astfel de eveniment şi la Floroaia Mare. Vom vedea, în limita posibilităţilor financiare. Consider că un asemenea bal al portului popular se poate face şi în primăvară, dar se poate face şi în vară sau în toamnă. E binevenit oricând”, a precizat Costică Oltean, reprezentantul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, de care aparţine şi Căminul din Floroaia Mare.

Întrebat despre organizarea unui astfel de bal şi pentru floroieni, primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, a confirmat că nu respinge ideea, însă că ar trebui iniţiat un eveniment cu totul nou, creativ, care să fie specific doar respectivei locaţii.

„Balul Portului Popular va rămâne aici (n.red. specific Căminului din Brădet). Acolo trebuie să găsim altceva. Aici se găsesc atât Festivalul Ouălor Roşii, cât şi Balul, pe care le găsesc cu mult sens, iar acestea trebuie să rămână aici. Haideţi să facem Balul şi la Floroaia, dar să îl aşezăm într-un context valoric diferit. Creativitatea trebuie să iasă la suprafaţă”, a sugerat Leca Băncilă.

Agenda evenimentelor viitoare din zona Întorsurii

Tot în ceea ce priveşte evenimentele de perspectivă, potrivit lui Costică Oltean, 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii nu va rămâne nemarcată în zona Buzaielor. De asemenea, în preajma sărbătorilor pascale, fără îndoială, tot la Căminul Cultural din Brădet va avea loc o nouă ediţie a Festivalului Ouălor Roşii.

„Ne pregătim intens pentru Sărbătoarea Ouălor Roşii de Paşte. Intrăm în Post şi mai e foarte puţin timp până atunci. Îmi doresc foarte mult ca această sărbătoare să continue, să nu fie întreruptă pentru că eu personal am iniţiat-o aici, în Brădet, în urmă cu peste 25 de ani. Avem mare concurs pe încondeierea ouălor, unde participă tot mai multe persoane, chiar şi copii. Iată că şi prin această sărbătoare încercăm să ducem mai departe tradiţia strămoşească de pe aceste meleaguri şi nu numai”, ne-a mai declarat Costică Oltean.

După experienţa balurilor din ultimii ani, am constatat că reuşita unui Bal al Portului Popular nu se măsoară doar în numărul de participanţi, ci mai ales în bucuria pe care o simt aceştia în preajma semenilor îmbrăcaţi în aceeaşi „uniformă de români”. Cred că e potrivit să spunem că Balurile Portului Popular din zona Buzaielor reuşesc să scoată la lumină tot ce e mai frumos din oameni şi să atragă energia participanţilor spre un numitor comun, de care avem atât de mare nevoie în prezent: iubirea pentru neam şi ţară.

https://youtu.be/6oNGRIFSaCk