Viața după Vocea României: de la Sfântu Gheorghe, cu direcția Cluj-Napoca
Manó: „A sosit momentul să plec un pic de acasă”
Aflam, la începutul lunii aprilie, că celebrul Manó, adică Ráduly Botond, după numele său din buletin a hotărât că este momentul să dea orașul natal, Sfântu Gheorghe, pentru unul mai mare, dar la câteva sute de kilometri distanță, respectiv Cluj-Napoca. Fostul semifinalist de la Vocea României și-a continuat cariera și după renumita emisiune, la care a participat în 2017, a început să predea, a lansat chiar și un single, „The Sound of Freedom”, pentru care a realizat și un videoclip emoționant. Apoi, cu mici excepții date de concerte și alte evenimente, acesta s-a retras și s-a pus pe scris melodiile pentru viitorul album. Și pentru că locul unde a crescut și trăit toată viața nu i-a mai oferit inspirația de care are atâta nevoie, artistul a decis că e mai bine să își ia rămas bun de la „acasă”. Dar știm bine că orice sfârșit este un nou început. Ce se întâmplă acum, de ce Cluj-Napoca, ce înseamnă această plecare, când s-ar putea întoarce la Sfântu Gheorghe și ce proiecte de viitor are solistul sufletelor noastre, aflați în interviul următor, oferit pentru Observatorul de Covasna.
– Nu pot să nu te întreb din capul locului cărui fapt se datorează plecarea ta la Cluj-Napoca?
– De o vreme ne-am apucat de scris piese pentru album. Asta înseamnă muncă intensă care necesită multă inspirație. Oricât de drag îmi e Sfântu Gheorghe, după 29 de ani așa am simțit că nu-mi dă inspirația necesară ca să pot lucra eficient. Pur și simplu am avut nevoie de o schimbare de atmosferă și așa a venit ideea cu mutarea în Cluj-Napoca.
– Ce înseamnă de fapt această mutare? Cum ar trebui sau cum ai vrea să interpreteze fanii și prietenii tăi din Sfântu Gheorghe această veste?
– Nu cred că ar trebui sau s-ar putea interpreta altfel mutarea. Momentan așa simt că trebuie să fiu un pic altundeva, un pic în afara zonei mele de confort. Desigur Sfântu Gheorghe mereu va fi orașul meu natal, sunt foarte recunoscător pentru tot ce am primit de la el, însă a sosit timpul să plec un pic de acasă.
– De ce Cluj-Napoca și nu orice alt oraș din țară?
– Mereu mi-a plăcut Clujul și oamenii de aici. Într-un fel e opusul orașului meu natal. Am câțiva prieteni pe aici și de câte ori am vizitat orașul mereu m-am simțit foarte bine. Mereu m-a fascinat atmosfera de aici și ce îmi place cel mai mult este că oamenii sunt extrem de calzi și cu minți deschise. De o vreme tot plănuiesc această mutare, dar cred că doar acum au stat stelele în așa fel să fie posibil.
– Cu activitatea pe plan muzical cum mai stai? Înțeleg că ai în derulare niște proiecte... Despre ce este vorba mai exact?
– Momentan, eu și colegul meu Gergő scriem piesele. Lucrăm foarte mult ca totul să iasă așa cum vrem noi. Nu prea vreau să dau prea multe detalii, dar pregătim câteva surprize muzicale.
– Revenind la plaiurile natale, când a început colaborarea ta cu Școala Populară de Arte? Ce presupune ea de fapt?
– Colaborarea cu Școala Populară de Arte a început acum doi ani și mă bucur pentru acesta fiindcă e o atmosferă foarte plăcută acolo. Pe de altă parte munca cu tinerii e una foarte benefică și pentru mine, mai ales când văd progresul lor. E extraordinară bucuria pe care o avem lucrând împreună. Între timp am început să dau ore de canto și aici în Cluj-Napoca. Scopul mereu era și este să dau mai departe acele tehnici pe care le-am învățat de-a lungul anilor. Acestea sunt un pic diferite de cele pe care le poți învăța în școlile autentice de arte, însă aceste tehnici m-au ajutat foarte mult, deci mă consider tare norocos că am avut posibilitatea de a le învăța.
– Eu știu că orice experiență vine cu anumite lecții de viață. Ce te-a învățat pe tine catedra?
– E extraordinar cât de mult poți să înveți despre tine atunci când lucrezi cu alții. De exemplu îmi amintesc că la prima oră cred că am avut mai multe emoții decât elevii. Totuși, cred că cele mai mari lecții au fost legate de răbdare și cum să mențin atenția tinerilor. Am avut câteva cazuri când am fost nevoit să comunic unor părinți că din păcate copilul nu are ce-i trebuie ca să poată deveni cântăreț. A fost și asta destul de dificil pentru mine.
– Ce te-ar putea face să te întorci să locuiești în județul Covasna?
– Sincer habar n-am și nici nu vreau să mă gândesc la asta. Eu cred că viața noastră e atât de imprevizibilă că niciodată n-ai de unde să știi ce se va întâmpla mâine. Momentan mă simt bine aici și încerc să-mi trăiesc viața concentrându-mă mereu la „Aici și Acum”. Ce îmi aduce ziua de mâine voi vedea mâine.
– A trecut ceva timp de la Vocea României. Cu experiența de acum, dacă ar fi să o iei de la capăt, ai mai merge? De ce?
– Cu cea mai mare siguranță pot să spun că da. Eu ce mi-am propus am realizat. Am avut nevoie și de experiența asta.
– Care este „darul” cel mai de preț cu care ai rămas de la acest concurs, care te-a făcut și mai celebru decât erai?
– Darul cel mai prețios, desigur, sunt oamenii, publicul care este lângă mine de atunci. Pentru că până la urmă fără ei n-ar avea nici un sens tot ceea ce fac.
– Unde te vor mai putea vedea fanii concertând în viitorul apropiat?
– Anul ăsta din păcate nu vom avea prea multe concerte datorită muncii în studio. Dar ceea ce pot promite este că în momentul în care vom fi gata, o să dăm publicului nostru piese foarte sincere.