Șezătoare la Asociația Justinian Teculescu din Covasna

În jur de 50 de persoane, îndeosebi din Voinești, Covasna, dar și din Zăbala și Mărcuș, au participat vineri seară la o șezătoare la sediul Asociației Justinian Teculescu din Voinești. Pe lângă prepararea demonstrativă a brânzei de către doi bărbați, cele mai multe activități au presupus munca femeilor, de la brodatul iilor până la țesutul unui preș. La acțiune nu au lipsit cântecele populare pe tema țesutului, interpretate de vocea cristalină a uneia dintre fetele prezente.

„Noi am adormit cu bătaia războiului”

De altfel, războiul de țesut a fost vedeta serii. „Acest război e compus din ițe, cotleţi - prin ce vine firul, așa se spune la noi -, vătală, cu care se trage, spata, prin care intră firul, ghiciul, suveică, podnogi, pe care se apasă cu picioarele, pe care „dansăm“ ca să intre rostul, iar acelea sunt contre la podnogi. Acesta e un război complet, are tot ce-i trebuie ca să se țeasă pe el stofă, preșuri, prosoape”, mi-a declarat „o voineșteancă get-beget”, Ana Sandulea. După ce a arătat mai multor fete cum se țese, m-am încumetat și eu, cu permisiunea ei, să mă așez la război, în spiritul egalității dintre bărbați și femei. Dar după ce am tot încercat să execut mișcările corecte, iar suveica ba parcurgea jumătatea drumului, ba sărea cât colo, ca un proiectil, am lăsat țesutul în grija unor mâini mai pricepute.

„Din asta s-a trăit la noi, din  război și din oierit. Cândva Covasna era renumită pentru stofe, pentru preșurile noastre, ca și pentru brânza noastră. Țesutul stofei era meseria de bază a femeilor din Voinești. Noi am adormit și ne-am trezit cu bătaia războiului de țesut. Dacă nu-l auzeam, nu puteam să adormim, că ziceam că nu e mama acasă.Timpurile s-au schimbat și am mai rămas noi, câteva, care mai știu să țesem, să coasem“, a adăugat, cu un ușor regret în glas, Ana Sandulea.

Datoria față de copii

„Am pornit cu ideea să nu fim indiferenți față de tradiții și față de copiii care sunt aici. Avem o datorie față de ei să transmitem ceea ce bunicii ne-au lăsat. Atunci când ei au fost chemați la război, nu au fost întrebați dacă vor să meargă, dacă au timp, dacă au pe cineva bolnav acasă, au simțit că aceasta e datoria lor față de țară. În același timp, femeile care au rămas acasă purtau un alt tip de război, un război contra indiferenței, un război al dragostei, al tradiției și al timpului. Nu degeaba, obiectul pe care îl vedeți în spate se numește război. Ca o concluzie, noi v-am invitat la un război împotriva indiferenței față de noi și cei de lângă noi, față de țară, față de copii, a declarat una dintre organizatoare, Luminița Bunghez. Bunghez, care a contribuit la coaserea iilor dăruite copiilor din Mărtănuș de acțiunea Români pentru români (ARR), a transmis un mesaj al organizatorului ARR, Mihai Târnoveanu. Mesajul se referă la o nouă acțiune ARR, „O îmbrățișare pentru românii din Harghita și Covasna“, prin care se va oferi un sprijin bătrânilor din Vidăcuț, Harghita, și vor fi premiați, la sfârșit de an școlar, copiii din Chichiș, Ozun și Livezi. La sfârșitul mesajului, citit cu emoție în glas, femeile din comunitate au contribuit din puținul lor la strângerea de fonduri.

O asociație deschisă tuturor ideilor bune

„Azi am adunat mult mai multe suflete într-un singur loc şi am încercat să le conving să pornim ceva împreună“, a declarat Luminița Bunghez, anunțând că astfel de șezători se vor desfășura o dată pe lună. „Cu ajutorul Asociaţiei Justinian Teculescu am pus în practică ceea ce aţi văzut astăzi aici. Mulţumim Asociaţei că ne-a primit. Dacă scrieți, chiar puteţi să transmiteţi, Asociaţia Justinian Teculescu din Voinești, Covasna, poate veni în ajutor oricui are o idee bună“, mi-a mai spus Luminița Bunghez.