România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coe­ziu­ne UE pentru perioada 2014-2020, de 164 euro pe locuitor pe an, potrivit unui raport al Erste Bank.

Analiza se referă la şase state din Europa Centrală şi de Est, res­pectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia.

Fondurile europene totale alocate pentru cele şase ţări în programul de finanţare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.

Polonia este câştigătorul clar al negocierilor, reuşind să obţină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune).

România poate accesa finanţare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia şi Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croaţia 8,6 miliarde euro (5,1%).

În funcţie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma ţărilor vecine. Slovacia conduce detaşat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croaţia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, faţă de 164 euro pe an în cazul României.

Totodată, România figu­rează în raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educaţiei, cer­cetării şi dezvoltării: mai puţin de 8% din finanţarea totală disponibilă pentru perioada 2014-2020. Situaţia este similară Ungariei, cu o alocare de sub 10%, faţă de 20% în Cehia, 15% în Polonia, respectiv 14,5% în Slovacia.

România a înregistrat totodată cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispoziţie 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.

Analiştii Erste consideră că birocraţia excesivă reprezintă principalul obstacol care împiedică îmbună­tăţirea ratelor de absorbţie a fondurilor europene pentru statele din regiune.

(digi24.ro)