Acesta va fi expus în data de 12 martie, la Muzeul Naţional Secuiesc Tunul paşoptistului maghiar Gabor Aron, vechi de peste 160 de ani şi care se află de 40 de ani la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, va fi adus vineri la Sfântu-Gheorghe, unde va fi expus la Muzeul Naţional Secuiesc. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, acesta este singurul tun autentic făcut de Gabor Aron, care fusese dus în anul 1971 la Bucureşti, unde se află şi acum, şi are o încărcătură

Acesta va fi expus în data de 12 martie, la Muzeul Naţional Secuiesc

Tunul paşoptistului maghiar Gabor Aron, vechi de peste 160 de ani şi care se află de 40 de ani la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, va fi adus vineri la Sfântu-Gheorghe, unde va fi expus la Muzeul Naţional Secuiesc.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, acesta este singurul tun autentic făcut de Gabor Aron, care fusese dus în anul 1971 la Bucureşti, unde se află şi acum, şi are o încărcătură simbolică foarte mare.

În urma unor demersuri la Ministerul Culturii, autorităţile din Covasna au primit acordul de a aduce acasă tunul, deocamdată pentru 3 săptămâni, dar reprezentanţii Muzeului spun că scopul este ca el să rămână de tot la Sfântu-Gheorghe, pentru că locul lui este în Secuime.

„În acest tun este tot ceea ce înseamnă să fii secui. Este şi sentimentul nostru şi dragostea faţă de pământul natal şi desigur sunt acele linguri adunate de copii în 1848, 1849, înăuntru sunt sfeşnice adunate de femei şi chiar clopote donate de bisericile maghiare pentru a apăra pământul nostru străbun”, a spus Tamas Sandor.

Antal trage tunuri politice

Totodată, primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a remarcat că dincolo de partea materială a tunului şi de semnificaţia lui istorică, aducerea tunului lui Gabor Aron în Secuime semnifică faptul că secuii ţin tot atât de mult la pământul lor natal.

„Cred că este un mesaj foarte important în 2010 în momentul când discutăm despre reorganizarea regiunilor faptul că secuii ţin la cele 3 judeţe, dacă vorbim în termeni de judeţe, şi că nu vom face compromisuri în ceea ce priveşte redesenarea regiunilor în România în cazul în care acest lucru se va întâmpla”, a spus Antal.

Potrivit directorului Muzeului Naţional Secuiesc, Vargha Mihaly, odată cu aducerea acestui tun la Sfântu-Gheorghe se speră şi creşterea exponenţială a numărului de vizitatori, el remarcând că mai mulţi oameni au întrebat de-a lungul timpului de acest tun.

„Este o sărbătoare pentru noi că ţeava de tun a lui Gabor Aron se va reîntoarce. Este un obiect muzeal care de 40 de ani a fost împrumutat la Bucureşti, şi acum îl revedem. Această ţeavă deja nu mai este pentru noi un simbol de război, ci are o simbolistică mult mai vastă, practic simbolizează coeziunea unei comunităţi, înseamnă şi inventivitatea micului meseriaş secui care când a spus că va face şi va fabrica un asemenea tun era de domeniul fantasticului”, a spus directorul Muzeului Naţional Secuiesc.

Tunul lui Gabor Aron va ajunge la Sfântu-Gheorghe pe 5 martie, urmând a fi expus pentru prima dată pe 12 martie, la vernisajul expoziţiei dedicată lui Gabor Aron. Expoziţia este cuprinsă într-o serie de manifestări dedicate evenimentelor paşoptiste. Tunul va fi prezentat şi la Muzeul Breslelor din Târgu-Secuiesc, în data de 15 martie.

Potrivit lui Tamas Sandor, există şi alte obiecte monument istoric care au fost transportate de aici, cum ar fi Depozitul de fier din cultura Hallstatt, de la Cernat, pe care ar dori să-l recupereze.

Ana Sidon