Tot ce trebuie să știi despre alegeri, Parlament și președinție

România e luată cu asalt în aceste zile de o situație fără precedent. Dintr-o nevoie ușor de înțeles de a amenda clasa politică de la A la Z, românii au votat cu ochii închiși pentru un candidat pe care nu îl cunosc îndeajuns, dar care, pentru mulți, pare întruchiparea acelui „Altceva!” la care toți râvnim neîncetat de la Revoluție încoace. 

Mai mult chiar, decizia CCR de renumărare a voturilor, cu posibilitatea de anulare a rezultatelor din primul tur, înrăutățește lucrurile și nu face decât să distrugă orice urmă de încredere a oamenilor în votul democratic și în capacitatea României de a respecta drepturile și alegerile cetățenilor. 

Și, pentru că vorbim despre alegeri, iar mâine este ziua în care ne decidem reprezentanții în Parlament, propun să facem o trecere în revistă a ceea ce avem de votat de fapt, ca să fim siguri că știm ce îi desemnăm pe candidați să facă pentru noi pentru următorii 4 ani (parlamentarii), respectiv 5 ani (președintele).

Ce rol are președintele?

Probabil că te duci la vot pentru că - nu-i așa? - ai auzit prea mult cât de importantă este prezența la urne, mai ales atunci când îți dorești schimbarea, iare acum s-ar putea să ai și o miză mult mai mare în joc. Dar ți-ai pus vreodată întrebarea „Ce face, de fapt, un președinte de stat?” 

Dacă ți-ai pus-o și nu ești sigur că ai găsit toate răspunsurile sau ți-a venit în cap un răspuns de genul „Conduce țara”, iată pe scurt care sunt atribuțiile președintelui în România:

Președintele este șeful statului și cel mai înalt reprezentant al țării, având un rol crucial în politica externă, dar și un rol extrem de important în cea internă. Ales pentru o perioadă de cinci ani, președintele se ocupă de următoarele aspecte:

Promulgă legile. Atunci când Parlamentul adoptă o lege, aceasta nu poate intra în vigoare decât dacă o confirmă președintele. În cazul în care apar neclarități, președintele poate retrimite legea respectivă înapoi în Parlament pentru a fi modificate neconcordanțele sau, când consideră necesar, sesizează Curtea Constituțională.

Numește prim-ministrul. Așa cum știm, partidele luptă să obțină o majoritate pentru a ajunge la guvernare, cel care va conduce Guvernul este însă o persoană pe care o numește președintele statului, după consultarea partidelor parlamentare. 

Reprezintă România pe plan extern. Omul căruia îi dăm votul ca să devină președintele statului în care trăim devine figura principală în relațiile diplomatice și în cadrul organizațiilor internaționale (ex. UE, NATO). De aceea, este extrem de important ca, atunci când punem ștampila pe numele unui candidat, să ne gândim în ce măsură ne poate crea o imagine favorabilă dincolo de granițe, cât de abil este pentru a purta negocieri în favoarea statului și cât de bine ne reprezintă interesele pe plan extern. 

Conduce Armata. Președintele este comandantul suprem al forțelor armate și coordonează politica de apărare. Cu alte cuvinte, numai el poate decide, de pildă, dacă Armata Română intră sau nu într-un eventual război. 

Mediază conflictele. Atunci când presa se referă la președinție în termeni de Administrație Prezidențială, are în vedere responsabilitatea președintelui de a veghea la bunele relații dintre stat și cetățeni sau dintre diferite instituții.

Cum se alege președintele?

Alegerile prezidențiale au, de regulă, două tururi. În primul tur participă toți oamenii care și-au depus candidatura în conformitate cu litera legii. Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi, primii doi candidați merg în turul 2. Candidatul care obține cele mai multe voturi în cel de-al doilea tur devine președinte. 

Așa cum știm, în turul al doilea s-au calificat anul acesta candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR, Elena Lasconi. În cazul în care renumărarea voturilor nu schimbă această situație, în ziua de 8 decembrie ne vom prezenta din nou la urne pentru a decide care dintre cele două persoane este mai capabilă să își asume toate responsabilitățile prezidențiale anterior prezentate

Ce este Parlamentul?

Dat fiind faptul că în ziua de 1 decembrie, cetățenii sunt așteptați la urne pentru alegerile parlamentare, propun să vorbim pe scurt și despre Parlament. 

Parlamentul României este principalul organ legislativ al țării. Adică, este locul în care aleșii propun proiecte de legi pentru tot ce înseamnă cadru legislativ în România. Într-o explicație simplistă, Parlamentul este „fabrica” de legi. 

Compus din două camere: Camera Deputaților și Senatul, Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani. Într-o notă serioasă, vom spune că Parlamentul are rolul de a adopta legi, de a controla activitatea Guvernului și de a aproba bugetul țării. Practic, prin Parlament, decidem regulile după care trăim.

Dar ce alegem mai exact la Parlamentare?

1. Camera Deputaților, care are mai mulți membri, inclusiv reprezentanți ai minorităților naționale.

2. Senatul, care este alcătuit dintr-un număr mai mic de parlamentari, aleși din circumscripții mai mari.

Cele două camere colaborează pentru adoptarea legilor, dar uneori dezbat separat subiecte specifice (ex. tratate internaționale, legi economice etc.).

Cum funcționează alegerile la noi?

România folosește un sistem de vot proporțional. Adică, cetățenii votează pentru listele partidelor politice sau pentru candidați independenți. Partidele care obțin cel puțin 5% din voturi intră în Parlament, iar mandatele sunt distribuite proporțional cu scorul obținut.

Ce rol joacă parlamentarii?

Am stabilit deja că Parlamentul emite legi și că e format din două camere. Se cuvine deci să clarificăm și ce fac deputații prin comparație cu ce fac senatorii, ca să știm ce să așteptăm de la ei în funcție de competențele pe care le au.  

Deputații sunt cei care reprezintă cetățenii mai îndeaproape și dezbat fel și fel de legi, din diferite domenii - educație, sănătate, economie etc. Senatorii, în schimb, reprezintă interesele regionale și dezbat legi care implică relațiile externe și securitatea națională.

Dincolo de faptul că propun, dezbat și adoptă legi, parlamentarii controlează și activitatea Guvernului și votează pentru desemnarea prim-ministrului. În treacăt fie spus, Guvernul este aparatul executiv, ceea ce înseamnă că administrează propriu-zis țara și asigură gestionarea treburilor publice, fiind un fel de motor care implementează politicile și strategiile aprobate la nivel legislativ (adică în Parlament). 

Acum că știi cât de cât ce anume vei vota, mergând la urne, vei fi probabil mai atent cui îi dai votul tău pentru că, în următorii patru ani, cei pe care îi alegi pentru Parlamentare vor vota legi și vor decide cum vor fi cheltuiți banii publici, influențând direct politicile de educație, sănătate, economie și mediu - altfel spus, dictând cum urmează să trăiești tu și ceilalți cetățeni. Asta în timp ce, omul pentru care vei opta la prezidențiale va fi liderul care va reprezenta țara în afară și va influența marile decizii strategice - iar atunci, tu nu vei mai avea nimic de zis. Tu poți influența doar acum, când ți-a venit rândul să îți exerciți dreptul de a vota.