Sute de oameni la protestul împotriva defrişărilor
Holzindustrie Schweighofer respinge acuzaţiile care i se aduc
9 Mai – Ziua Europei s-a aflat sub semnul protestelor. La București și în mai multe orașe din țară, mii de oameni au protestat față de defrișările ilegale și abuzive ale pădurilor, în centrul cărora este așezată compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, care ocupă o poziție dominantă în industria lemnoasă de la noi.
Cele mai grave acuzații care i se aduc concernului austriac vizează încurajarea fățișă a acestuia de tăieri ilegale de copaci, prin oferirea unor bonusuri pentru lemnul tăiat peste cotele atribuite de stat, intenția de monopol asupra pieței de prelucrare a lemnului și încercarea de intimidare a autorităților prin amenințări cu afectarea relațiilor româno-austriece, astfel încât acestea să nu adopte noul cod silvic, care, printre altele, limitează exploatarea lemnului la maximum 30% dintr-un sortiment de lemn.
Proteste și la Sfântu Gheorghe
Aproape 1.000 de protestatari s-au adunat sâmbătă și în fața sediului Prefecturii din Sfântu Gheorghe, unde s-a solicitat stoparea defrișărilor masive din întreaga țară. Manifestarea a fost coordonată de către vicepreședintele Asociației Neuer Weg din Făgăraș, Hans Hedrich, care a adus acuze atât împotriva concernului austriac Schweighofer, pe care l-a numit „abator de păduri” și „grup infracțional organizat”, cât și împotriva autorităților locale considerate responsabile de înființarea în condiții ilegale a fabricii de cherestea de la Reci. „În discursul meu, m-am bazat puțin improvizat pe procesele în instanță pe care le-am demarat, pentru că, fără a te adresa instanței, practic nu ai nicio șansă să oprești un proiect investițional atât de mare, cu o miză atât de mare. E vorba de 150 de milioane de euro. Am discutat despre cele două, trei procese pe care le-am inițiat, despre faptul că s-a tot tergiversat de către tribunal, că până acum nu am obținut nimic pozitiv, dar că vom continua” – a spus Hans Hedrich.
Proces împotriva preşedintelui CJ Covasna
Consiliul Județean Covasna și Agenția de Protecție a Mediului Covasna sunt socotite de vicepreședintele ONG-ului din Făgăraș direct responsabile de înființarea fabricii de la Reci și de toate consecințele pe care le implică exploatarea ilegală a lemnului în zonă. „Ar fi mare lucru să oprim fabrica de la Reci, dar vor rămâne alte fabrici care au fost construite și ele parțial ilegal, ca cea de la Rădăuți, pe terenuri procurate ilegal. Am dat în judecată președintele Consiliului Județean Covasna” – a declarat Hans Hedrich, care a precizat că, pe lângă procesul intentat împotriva președintelui CJ Covasna, Tamás Sándor, va deschide un nou proces și împotriva APM Covasna. „Avem deja pe țeavă următorul proces, vom acționa în instanță APM Covasna. De ce? Ei sunt responsabili pentru încălcarea directivelor europene privind elaborarea studiilor de impact asupra mediului. Vom face reclamații și la Comisia Europeană pe această temă. Mai mulți observatori, insideri din domeniul forestier au spus că miza e pur și simplu pornirea fabricii de la Reci în condițiile actualului cod silvic. Dacă ar intra în vigoare noul cod silvic, există o prevedere care delimitează cota de piață pe anumite sortimente de lemn pentru firme la 30%. Or, cum firma Schweighofer are deja aproximativ 27%, conform statisticilor, evident că cu fabrica de la Reci ar trece mult peste 30%” – a explicat vicepreședintele Asociației Neuer Weg.
Vocea oamenilor
„Nu ne furați aurul verde!”, „Spune NU defrișării României!”, „Opriți fabrica ilegală de la Reci”, „Afară, afară cu mafia din țară!” și „Opriți abatorul de păduri” au fost principalele sloganuri pe care manifestanţii, care au protestat în liniște, le scriseseră în română, maghiară și engleză pe pancartele prin care își exprimau protestul. Organizatorii mitingului au pus la dispoziția manifestanților câțiva brăduți de carton pe care să își poată exprima în scris nemulțumirea față de atitudinea autorităților naționale și locale în privința destinului pădurilor românești. „Unde sunt cei care conduc județul? Nu cumva este complice conducerea județului cu cei care ne fură pădurile? Sunt un cetățean care mă achit de toate obligațiile față de stat. Ce face statul pentru mine? Cum se construiesc fabrici de mobilă în județ și nouă nu ne explică nimeni ce se întâmplă? Rușine conducerii acestui județ că nu are curaj să vină în fața oamenilor adunați la miting!” – a scris unul din protestatari.
Poziția companiei Holzindustrie Schweighofer
Redacţia ziarului nostru a solicitat de la conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer răspunsuri privind principalele acuzații care planează asupra sa și am primit punctul de vedere al acesteia prin reprezentanta companiei, Mădălina Martinaș.
La întrebarea dacă este adevărat că Schweighofer oferă bani în plus pentru cantitățile de lemn care depășesc cotele stabilite de stat, răspunsul a fost: „Nu este adevărat. Noi oferim bonusuri raportate la volumele achiziționate”. Spre exemplificare, conducerea a făcut trimitere către secțiunea de condiții generale de achiziție buștean de pe site-ul companiei, unde se arată în ce termeni se acceptă lemnul pentru prelucrare de către Schweighofer.
Referitor la materialul video filmat cu camera ascunsă şi difuzat în ultima perioadă la televiziunile naţionale, postat inclusiv pe site-ul Environmental Investigation Agency, în care doi reprezentanți ai companiei sunt surprinși într-o discuție din care s-a desprins concluzia că firma acceptă și lemn tăiat ilegal și care este considerat una dintre cele mai evidente probe în acest sens, Gerald Schweighofer a spus: „Am cerut de mai multe ori producătorilor acestui material video să ne ofere înregistrarea originală. După cum puteți vedea, acest material video a fost editat. Angajații mei m-au asigurat că ei au menționat pretinsului vânzător că noi achiziționăm doar lemn legal. Am încredere totală în echipa mea. Cu toate acestea, până la clarificarea definitivă a situației, am suspendat din funcție angajatul care este responsabil pentru aceste conversații”. De altfel, pe Youtube este disponibilă și o înregistrare video cu Gerald Schweighofer, care pune la dispoziția celor interesați punctul de vedere al firmei sale.
La întrebarea privind presupusa nemulțumire a șefului concernului față de proiectul legii silvice care propune ca un concern să nu poată exploata mai mult de 30% dintr-un sortiment de lemn, răspunsul primit a fost: „Respectăm cu strictețe legislația locală, așa cum o facem în Austria și în toate țările în care suntem prezenți. Este un lucru normal. Însă la fel de normal este să ne apărăm interesul de business și să semnalăm tuturor autorităților în drept și celor mai importante instituții ale statului român atunci când drepturile noastre, în calitate de important investitor, sunt prejudiciate. Suntem convinși că legislativul și autoritățile române vor lua cele mai corecte decizii, ținând cont de legile în vigoare ce privesc concurența în domeniu”.
Tot cu privire la proiectul noului cod silvic, am întrebat compania Schweighofer care sunt punctele în care acesta încalcă legea propusă de dreptul european privind circulația mărfurilor. „Noi considerăm că limitarea liberei circulații a mărfurilor este împotriva abordărilor stabilite de către Uniunea Europeană. Codul Silvic are rolul de a reglementa gestionarea responsabilă și durabilă a pădurilor din România. Aspecte privind concurența nu își au locul în Codul Silvic. În plus, la solicitarea noastră, Consiliul Concurenței a confirmat faptul că o astfel de limitare este contrară dreptului concurenței în România și Europa, precum și liberei circulații a mărfurilor” – a fost răspunsul Schweighofer.
La întrebarea privind intenția Holzindustrie Schweighofer de eliminare a concurenței și încercare abuzivă de obținere a monopolului, ni s-au făcut următoarele precizări: „România are 6 milioane de hectare de terenuri forestiere. Dintre acestea, 2 milioane de hectare sunt păduri de rășinoase. Volumul total exploatat în România este de 19 milioane mc pe an, din care 8 milioane mc sunt rășinoase (date INSSE). După deschiderea unității de producție de la Reci, Holzindustrie Schweighofer va cumpăra și prelucra bușteni de rășinoase în volum de 2,3 milioane mc lemn de origine românească și 1,2 milioane mc de lemn provenit din import. Astfel, volumul total de buștean de rășinoase achiziționat de Holzindustrie Schweighofer din fondul forestier românesc va fi de 29%. Conform prevederilor legale și a definiției economice, cu siguranță nu există niciun monopol pe piața achiziției de material lemnos în România. Există mulți concurenți activi într-o piață dinamică. Din moment ce nu avem nicio informație oficială, nu putem preciza mai mult în acest moment, putem presupune că ar putea fi parte a unei campanii nedrepte, adresate companiei noastre, care se desfășoară în prezent.”
Întrebată în ce mod se raportează compania la pădure în general și dacă urmărește implicarea în acțiuni de protejare a mediului și în campanii de reîmpădurire, conducerea acesteia a precizat: „Holzindustrie Schweighofer este o afacere de familie cu o tradiție de 400 de ani. Lemnul este resursa pe care se bazează activitatea companiei noastre. Ar fi total greșit din punctul nostru de vedere să distrugem această resursă. De multe decenii, Holzindustrie Schweighofer este un pionier în ceea ce privește prelucrarea durabilă și responsabilă a lemnului și va sprijini orice măsură care contribuie la protejarea resurselor forestiere și la limitarea comportamentului ilegal sau iresponsabil în acest sens.”
Ce spune opoziția
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu, aflată vineri în vizită la Sfântu Gheorghe, a făcut următoarele precizări cu privire la controversatul subiect: „Astăzi suntem cu codul silvic în dezbatere, şi după cum știți, în Parlament s-au agreat mai multe amendamente pe care să le promovăm, cu care am fi de acord, astfel încât să putem vota proiectul. Aceasta este decizia care se va lua luni de principiu în grupul parlamentar și evident că ne vom strădui și în continuare să semnalăm absolut orice fel de abuz și de subiect care ar putea să genereze genul acesta de comportament.”
Iohannis duce defrişările în CSAT
Președintele Klaus Iohannis, suspectat la rândul său de interese ascunse în urma respingerii proiectului noului cod silvic, a scris pe pagina sa de Facebook că va lua măsuri pentru soluționarea cât mai rapidă a problemei pădurilor: „Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi”.