Elevii din Covasna ar putea avea şansa unei mai bune orientări profesionale prin introducerea sistemului dual de învăţământ

2015 este anul în care, la nivel naţional şi local, una dintre priorităţile stabilite în dezvoltarea sistemului de învăţământ este reaşezarea acestuia pe baze noi. Acest lucru are ecouri răsunătoare şi pentru economia şi dezvoltarea judeţului Covasna, unde se simte tot mai acut nevoia creării de noi locuri de muncă. În acest sens, Inspectoratul Şcolar Judeţean face demersuri pentru crearea unui sistem de învăţământ profesional mai bine conturat. Începând cu anul şcolar 2015/2016, la nivel naţional se generalizează sistemul dual de învăţământ profesional, care va pătrunde şi în judeţul Covasna. Prin generalizare nu se înţelege însă obligativitatea ca toate şcolile de profil să adopte sistemul dual de formare profesională, ci doar faptul că, la nivelul fiecărui judeţ, există posibilitatea de a crea clase de învăţământ profesional în sistem dual.

Acord între şcoli şi firme

Prin sistemul dual de învăţământ se înţelege încheierea unui acord între o şcoală profesională sau un liceu tehnologic şi un agent economic cu scopul comun de a forma profesional tinerii care vor trebui încadraţi în muncă după finalizarea studiilor. Astfel, agentul economic încheie un contract de muncă cu elevii, pe o perioadă de trei ani, cât durează formarea profesională după absolvirea clasei a VIII-a. Agentul economic încheie totodată un contract de colaborare şi cu o şcoală profesională sau cu un liceu tehnologic interesat de sistemul dual. În acest fel, elevii obţin şansa ca, în cei trei ani de formare profesională, să urmeze cursurile teoretice în cadrul respectivei unităţi de învăţământ, iar pregătirea practică să o facă la agentul economic.

Sistemul îi oferă elevului şansa de a beneficia de bursa profesională, de un ajutor sau un „salariu” oferit de agentul economic. El este considerat un mic angajat al acestuia şi poate beneficia şi de o bursă profesională în plus, acordată de la Consiliul Judeţean sau de consiliile locale. Prin urmare, elevul în cauză primeşte un venit lunar apropiat de salariul minim pe economie, care îi permite autofinanţarea pe perioada studiilor pe care le efectuează.

Acest sistem funcţionează de foarte mult timp în Germania şi a demonstrat că are efecte remarcabile în dezvoltarea economică a ţării. El a fost aplicat recent şi în România şi s-a bucurat de rezultate remarcabile. Şcoala profesională Kronstadt din Braşov, înfiinţată în urmă cu 4 ani, a avut prima serie de absolvenţi în 2014. Aici au fost pregătiţi 100 de elevi pentru companie şi, după absolvire, toţi au fost angajaţi cu drepturi depline.

Planul cadru de învăţământ pentru formarea profesională în sistem dual înseamnă că în al doilea an de studii se ajunge la 25% ore de învăţământ teoretic şi 75% practică la agentul economic. Aşadar, tinerii dobândesc în trei ani competenţele de care au nevoie pentru a profesa în domeniul pentru care optează.

Fiind un demers proaspăt la noi, Ministerul Educaţiei le-a solicitat inspectoratelor şcolare judeţene să organizeze întâlniri de lucru în perioada 16-20 februarie, prin care să analizeze metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional în sistem dual şi să înainteze propuneri privind metodologia după care va funcţiona acest sistem.

În acest moment s-a ridicat o primă problemă de sistem, aceea că vârsta de 14 ani ar putea fi prea mică pentru integrarea elevilor în mediul de lucru, ceea ce înseamnă că aceştia ar trebui să intre în şcolile cu predare în sistem dual numai după ce au împlinit 16 ani. Conform legii educaţiei naţionale, în România învăţământul obligatoriu este de 10 clase – de la clasa pregătitoare, la clasa a IX-a. Se creează astfel o desincronizare întrucât, după clasa a VIII-a, elevul aparţine încă de sistemul de învăţământ obligatoriu, chiar dacă participă la admiterea în liceu sau şcoală profesională. Referitor la acest aspect, inspectorul şcolar general Keresztély Irma a declarat: „Părerea mea personală este că ar trebui schimbată legea educaţiei naţionale în multe articole, dar şi din punctul de vedere al structurării sistemului de educaţie pe vertical. Dacă declarăm că avem un învăţământ obligatoriu de 10 clase, ar fi mult mai logic să avem 5 ani de învăţământ primar şi 5 de învăţământ gimnazial”. În felul acesta, sistemul de învăţământ ar deveni coerent, iar formarea profesională ar urma să se facă numai după absolvirea celor 10 ani de studii obligatorii.

Protocol cu CCI Covasna şi ASIMCOV

Săptămâna trecută, Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna a încheiat un protocol de colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Covasna şi cu ASIMCOV. Scopul acestuia este asigurarea parteneriatului dintre părţi pentru îmbunătăţirea orientării şcolare şi formării profesionale a elevilor din judeţul Covasna, prin identificarea unor direcţii de dezvoltare a învăţământului preuniversitar, în general, şi optimizarea sistemului de formare profesională, în special. În cadrul acestui protocol, încheiat pe o perioadă de cinci ani cu posibilitate de prelungire, fiecare partener are nişte obligaţii foarte clare. Pentru concretizarea obiectivelor propuse de părţile semnatare, se vor organiza târguri şi expoziţii pentru tineri, în cadrul cărora aceştia vor primi informaţii despre potenţialele locuri de muncă şi despre direcţia în care se va dezvolta judeţul din punct de vedere economic, astfel încât orientarea profesională a elevilor să nu mai fie o problemă.