Primăria Sfântu Gheorghe a comandat firmei ERD Consult SRL o strategie de dezvoltare a municipiului, pe perioada 2008 - 2018, în scopul de a identifica politici şi direcţii de dezvoltare europene, judeţene şi locale şi de a identifica acele fonduri, programe şi

Primăria a coman dat o strategie de dezvoltare a municipiului, în scopul de a identifica politici şi direcţii de dezvoltare europene, judeţene şi locale

Primăria Sfântu Gheorghe a comandat firmei ERD Consult SRL o strategie de dezvoltare a municipiului, pe perioada 2008 - 2018, în scopul de a identifica politici şi direcţii de dezvoltare europene, judeţene şi locale şi de a identifica acele fonduri, programe şi măsuri disponibile pentru dezvoltarea zonei. Obiectivele strategiei s-au axat pe dezvoltare economică şi stabilirea priorităţilor pentru comunitate. Strategia de dezvoltare a inclus o analiză SWOT, prin care s-au stabilit punctele tari şi punctele slabe ale municipiului Sfântu Gheorghe.

Puncte tari

Printre punctele tari se află, în primul rând, totalitatea funcţiilor administrative oferite de statutul de reşedinţă de judeţ: centru economic, cultural, educaţional şi informaţional. Punct forte este considerată şi distanţa de numai 35 de kilometri de municipiul Braşov, la fel ca şi apartenenţa la reţeaua de căi ferate europene. În plan economic, Sfântu Gheorghe are, printre altele, puncte forte datorită întreprinderilor şi supermarketurilor, posesiei de terenuri, ofertei culturale şi deschiderii manifestate de către administraţia locală pentru atragerea investitorilor. Zona turistcă Şugaş-Băi şi gradul scăzut al poluării sunt considerate, de asemenea, puncte forte, alături de identitatea locală puternică în rândul locuitorilor.

Drumurile, punct slab

Punctele slabe ale municipiului au fost identificate ca fiind accesul greu al municipiului din toate direcţiile din cauza infrastructurii inadecvate, lipsa drumurilor de tip expres şi cea a unei centuri de ocolire a municipiului. În ceea ce priveşte punctele slabe din domeniul economiei, acestea sunt calitatea inadecvată a unor servicii, lipsa totală a parcurilor industriale, productivitatea şi competitivitatea scăzute a IMM-urilor, insuficienţa sectorului IT, salariile mici (salariul mediu pe municipiu mai scăzut decât salariul mediu pe economie), starea de degradare a unor obiective precum Hotelul Bodoc şi zona turistică Şugaş-Băi, lipsa unui turism real. Puncte slabe mai reprezintă şi parcul auto învechit al transportului în comun, lipsa de locuinţe sociale şi pentru tineri, locurile de joacă degradate, spaţiile verzi insuficiente şi trendul demografic negative.

Sfântu-Gheorghe, ameninţat cu „colonizarea“?

Oportunităţile municipiului sunt considerate a fi „întărirea funcţei de pol de dezvoltare al microregiunii, contrabalansarea impactului negativ al municipiului Braşov“, apropierea de locaţia viitorului aeroport de la Ghimbav, crearea parcurilor industriale, a campusului universitar şi implementarea programului pentru tineri “Hai acasă!”, iniţiat de primarul Antal Arpad.

Cu toate că apropierea fizică de municipiul Braşov este considerată iniţial ca fiind un punct forte pentru Sfântu Gheorghe, aceeaşi apropiere este privită, spre finalul analizei SWOT, ca fiind o „ameninţare“, deoarece „expansiunea economico-financiară a Braşovului ameninţă cu „colonizarea” municipiului Sfântu Gheorghe, precum şi a microregiunii”. Tot ca ameninţări sunt privite globalizarea, migrarea populaţiei active şi cu studii superioare şi, nu în ultimul rând, conflictele sociale şi cele etnice.

Potrivit primarului Antal Arpad, care şi-a exprimat constant dorinţa de transformare a municipiului într-un oraş dinamic şi atractiv, această strategie, ce prezintă inclusiv o viziune de viitor, cu obiective generale, poate constitui un început în punerea în aplicare a schimbării imaginii oraşului. În acest sens, Strategia de dezvoltare a fost prezentată şi consilierilor locali, pentru ca aceştia să poată veni, la rândul lor, cu sugestii şi indicaţii concrete asupra a ceea ce trebuie realizat, pe viitor, în Sfântu Gheorghe.

Monica Rizea