Sfântu Gheorghe a obţinut peste 230 milioane de lei din fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru realizarea a 26 de proiecte, iar primarul Antal Árpád estimează că municipiul se va situa pe unul dintre primele trei locuri între reşedinţele de judeţ din România în ceea ce priveşte fondurile atrase pe cap de locuitor.

Potrivit acestuia, municipalitatea a avut iniţial pregătite peste 40 de proiecte pentru PNRR, însă unele au fost retrase fie din cauza cofinanţărilor prea mari, fie pentru că au fost identificate surse de finanţare mai accesibile. După reorganizarea programului, municipiul a rămas cu 26 de proiecte, dintre care 24 au fost finalizate până la 31 august.

Antal Árpád a precizat că valoarea totală a celor 26 de proiecte a fost de 319,8 milioane de lei, iar 233,5 milioane de lei, reprezentând 73% din total, sunt fonduri europene. Contribuţia municipalităţii a fost de 27%, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare leu, municipalitatea a atras aproape trei lei din fonduri ale Uniunii Europene.

„Noi am avut pregătite vreo 40 de proiecte, dar am retras unele pe parcurs din cauza faptului că au avut nişte cofinanţări prea mari şi nu ni le-am asumat şi am retras câteva pentru că am găsit finanţări mai accesibile. Dar pe 19 august am rămas cu 26 de proiecte, din care am finalizat 24 de proiecte până pe 31 august şi am finalizat toate proiectele care au fost pe granturi. Deci, nu se pune problema, în cazul municipiului Sfântu Gheorghe, să plătim penalităţi sau amenzi sau nu ştiu ce, pentru că nu s-a realizat vreun jalon la nivel naţional datorită proiectelor din Sfântu Gheorghe (...) Momentul adevărului va fi în octombrie, când se vor finalizar toate proiectele şi se va vedea foarte clar, pe fiecare UAT, care au fost banii atraşi şi după aceea se poate vedea, pe cap de locuitor, unde va fi municipiul Sfântu Gheorghe între reşedinţele de judeţ. Eu estimez că o să fim pe primele trei locuri”, a declarat primarul Antal Árpád, în cadrul unei conferinţe de presă.

Cele 24 de proiecte au vizat domenii precum educaţia, locuinţele, transportul public, turismul şi protecţia mediului.

În domeniul educaţiei au fost realizate investiţii la şase unităţi de învăţământ, modernizate şi dotate cu mobilier nou şi echipamente digitale.

„Dotările au fost uniforme la toate instituţiile de învăţământ. Deci, nu s-a făcut diferenţa între un liceu de elită şi o şcoală de la periferia oraşului”, a subliniat Antal Árpád.

Tot prin PNRR au fost reabilitate termic 816 apartamente din 44 de scări de bloc, iar pentru blocurile care nu au intrat în program se fac demersuri pentru a fi termoizolate prin alte programe europene sau guvernamentale, a precizat acesta.

Pe componenta de transport public au fost introduse 12 autobuze electrice, iar în domeniul protecţiei mediului au fost achiziţionate eco-insule pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Unul dintre proiectele rămase în derulare este reabilitarea creşei Napsugar/Rază de soare, care urmează să fie finalizată până la sfârşitul anului, iar pentru reabilitarea blocului ADAS, din centrul municipiului, autorităţile locale caută în continuare surse de finanţare pentru finalizarea lucrărilor.

„Eu sunt extrem de mândru şi extrem de mulţumit de felul în care colegii din Primărie au abordat aceste investiţii şi au lucrat. Sunt mulţi cetăţeni care cred că angajaţii din primărie stau şi se joacă pe calculator. Deci, vreau să vă spun că s-a depus o muncă colosală. Nu opt ore pe zi, nu 40 de ore pe săptămână. Colegii mei au lucrat şi în weekend, au lucrat sau am făcut recepţiile sâmbătă, au fost recepţii făcute duminică. Adică s-a lucrat extraordinar de mult”, a mai spus primarul Antal Árpád.