Prefectura Covasna a primit comunicare de recurs la două procese – unul cu Consiliul Județean (CJ) Covasna și altul cu Primăria Bodoc. Procesele au fost intentate de către Instituția Prefectului încă de pe vremea în care aceasta era condusă anul trecut de către György Ervin și bineînțeles ambele sunt pe contencios-administrativ.

Prefectul Codrin Munteanu a declarat că primul recurs vizează o decizie a Tribunalului Covasna cu privire la anularea unei hotărâri a CJ din 2011, referitoare la organizarea unui referendum local pentru înființatea Ținutului Secuiesc.

Hotărârea CJ a fost adoptată în urmă cu aproape un an – cu voturile UDMR și ale celor din Partidul Civic Maghiar și conform acesteia în martie 2012 ar fi trebuit ca cetățenii din Covasna să răspundă dacă sunt sau nu de acord cu înființarea Ținutului Secuiesc – o unitate administrativ-teritorială compusă din județele Covasna, Harghita și Mureș.

Prefectul de atunci, György Ervin, a solicitat inițial retragerea hotărârii, invocând vicii de procedură, iar la refuzul CJ a atacat documentul în contencios-administrativ. Recursul solicitat de CJ la decizia Tribunalului Covasna se va judeca în 21 martie 2013.

Bodoc – recurs „grosolan”

Un alt recurs se referă la acționarea în judecată a Consiliului Local Bodoc, în 2011, ca urmare a faptului că instituții subordonate acestuia au pe fațadele principale doar denumirile în limba maghiară, lipsind cele în limba română, limba oficială a statului.

„Consiliul Local Bodoc a fost acționat în judecată pentru a fi obligat să aibă o anumită conduită, în concordanță cu legea”, a explicat Codrin Munteanu, arătând că este vorba despre mai multe obiective: sala sporturilor din comună, clădirea căminului cultural, plăcuțele indicatoare sau chiar placa de intrare în localitate.

Potrivit lui Munteanu, Tribunalul Covasna a admis cererea Prefecturii, dar cei din Bodoc au făcut recurs, data acestuia fiind stabilită pentru 4 aprilie 2013.

„Recursul primarului din Bodoc nu are nicio legătură cu legea, nu se invocă niciun articol de lege pe care să zicem că l-am putea interpreta, absolut nimic. Argumentele sale sunt grosolane – susține că nu pot monta inscripțiile în limba română ba din cauza acoperișurilor, ba din cauză că sunt pictate, ba la un moment dat spune că este nevoie de zugrăveală pentru a dispărea inscripția în limba maghiară, dar nu i-a cerut nimeni să dispară, tot ce i s-a cerut este să respecte legea, care spune că prima inscripție e în limba oficială, iar a doua în limba minorității, cu caractere egale. În alt caz susține că intrarea principală într-un imobil nu ar fi cea evidentă ci una de prin spatele imobilului, în fundul curții, solicitând chiar instanței să stabilească intrarea principală (...).  Sentința Tribunalului prin care se dispune remedierea situației este definitivă și poate fi pusă în aplicare, chiar dacă nu e irevocabilă. De aceea, probabil că în acest caz voi cere punerea în aplicare, deoarece atitudinea din recurs este grosonală, iar astfel de acțiuni pot tensiona, fiind o bătaie de joc”, a conchis prefectul Munteanu.

(monicavajna.wordpress.com)