Secuimea, marcată de porţi şi case tradiţionale
Consiliul Local (CL) Sfântu Gheorghe a prevăzut în bugetul pe 2010 o sumă totală de 30.000 de lei destinată sprijinirii celor care doresc să achiziţioneze porţi secuieşti.
Primarul Antal Arpad a declarat că municipalitatea va sprijini în acest an achiziţionarea a 15-20 de porţi secuieşti, suma pe care fiecare doritor de astfel de poartă o va primi din partea administraţiei locale urmând a fi mai mare de 1.000 de lei, cât se anunţase la lansarea acestui program. Practic, Primăria va sprijini achiziţionarea tuturor celor 20 de cereri înregistrate pentru porţile secuieşti la Asociaţia de Turism a judeţului Covasna.
Antal Arpad a conceput un proiect de înnoire a porţilor gospodăriilor din Sfântu Gheorghe şi satele aparţinătoare Chilieni şi Coşeni, dorind ca vechile porţi să fie înlocuite cu unele secuieşti şi nu cu unele moderne.
„Aceste porţi secuieşti relevă tradiţia şi ospitalitatea celor din Ţinutul Secuiesc şi cred că oamenii merită sprijiniţi în a le procura sau restaura. De aceea am hotărât să ne implicăm deoarece am observat că acolo unde există interes şi din partea atutorităţilor, oamenii devin mai motivaţi să facă”, a explicat Antal Arpad, care s-a declarat mulţumit de faptul că în mai mult de zece comune din judeţ au fost refăcute porţile secuieşti de peste drumurile judeţene sau naţionale care traversează aceste localităţi.
În extinderea programului porţilor secuieşti se va implica şi Consiliul Judeţean (CJ) Covasna, care va aloca, la rândul său, sume în acest sens.
Acestui program i s-a alăturat şi judeţul Harghita, iar preşedintele CJ din judeţul vecin, Borboly Csaba, a declarat ieri, la Sfântu Gheorghe, că instituţia pe care o conduce a contribuit deja la finanţarea restaurării a aproximativ 30 de porţi secuieşti, vechi de o sută de ani. Subliniind că Harghita, Covasna şi Mureş nu sunt „doar trei judeţe, ci Ţinutul Secuiesc”, Borboly Csaba a vorbit inclusiv despre un program comun pentru acestea - Casa Secuiască modernă, în care autorităţile îi sprijină pe oameni să-şi construiască locuinţe secuieşti la confort actual.
„Prin acest program le demonstrăm oamenilor că aceste case trebuie să intre în peisajul localităţilor şi pot oferi confort. Acum colaborăm cu primăriile, pentru a elabora regulamente, astfel încât tot ce se coonstruieşte să aibă o imagine bună, care nu strică peisagistica. Credem că avem valori culturale, inclusiv în construcţii şi ar fi păcat să nu fie văzute”, a explicat Borboly.
Potrivit acestuia, la nivelul judeţului Harghita au fost deja elaborate planuri exacte de case secuieşti moderne, printr-un concurs organizat de CJ. Prin colaborare, acest proiect, ca şi cel cu porţile secuieşti, s-ar putea extinde peste tot în Secuime.
Monica Rizea