„Situație dezastruoasă” și „la limita unei catastrofe ecologice” sunt termeni pe care reprezentantul fondurilor de vânătoare din țară, vicepreședintele Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului (CIC) și directorul Abies Hunting SRL, Sárkány Árpád, i-a folosit marți, la Sfântu Gheorghe, într-o conferință de presă pe tema „Ursul Brun, o situație scăpată de sub control”. 

Evenimentul a fost organizat cu rol de apel public către autoritățile centrale, de a debloca ultimul ordin pe care l-a semnat fostul ministru al mediului, Tánczos Barna, înainte de a fi înlocuit din funcție, odată cu rotativa guvernamentală. Așa cum se știe, actul prevedea cote de prevenţie la urs brun. Acesta îndepărtarea a 426 de exemplare şi a altor 55 cu scop de intervenţie. Dar nu a intrat în vigoare, cel puțin nu încă, pentru că este în analiză la Comisia monumentelor naturii a Academiei Române. Lucru care îi nemulțumește pe reprezentanții vânătorilor. Ei argumentează că studiile științifice recente arată că sunt prea mulți urși, care fac pagube și pun în pericol viețile oamenilor. 

Vicepreședintele Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului (CIC) susține că problematica ursului a depășit de mult pragul unei dispute între organizațiile de protecția mediului și vânători, respectiv gestionarii fondurilor de vânătoare, și „este o problematică națională, resimțită zilnic”. 

„Au trecut șapte ani de când nu se mai face intervenție de niciun fel în populația de urs, adică din 2016, și de atunci se caută rezolvarea acestei probleme, care până acum nu a fost găsită, cu toate că, în șapte ani de zile, problema a încercat să fie gestionată de șase miniștri. (...) Putem spune, fără să exagerăm, că suntem la limita unei catastrofe ecologice. În primul rând, calitatea vieții omului este afectată. Vă puteți da seama că acest surplus de populație trebuie ținut și întreținut de oameni. Mediul natural, biotopurile în care se găsește această specie de vânat nu mai oferă posibilitatea de a întreține acest număr mare de exemplare din această specie, foarte valoroasă, de altfel, care este ursul. S-a ajuns într-o situație dezastruoasă pe parcursul anilor”, a mai declarat deținătorul funcției de președinte al Uniunii Gestionarilor Fondurilor de Vânătoare din România, Sárkány Árpád. 

Acesta s-a referit și la impactul negativ asupra agriculturii și turismului, dar și la faptul că, pe lângă realitatea că viețile oamenilor care locuiesc în zonele cu urși mulți sunt în pericol, acolo au dispărut și unele activități, cum ar fi drumețiile, taberele, ciclismul. 

„Au fost foarte multe puncte de vedere despre cum ar putea fi rezolvată această treabă și foarte multe teorii. (...) Nu s-a reușit până acum. Noi, cei care suntem de meserie, ne-am bucurat foarte mult când am văzut că fostul ministru al mediului a publicat un proiect de ordin care urma să fie aprobat, în care se prevedea că o să se facă o cotă de prevenție, de reducere a numărului de exemplare din această specie, încercând să se restabilească puțin această balanță. Din păcate, acest ordin nu a putut fi publicat, pentru că a intervenit încă un factor, care trebuie să fie parte în rezolvarea acestei probleme: o comisie a Academiei Române, de care până acum nu am auzit. Nici nu știam că există”, a mai spus Sárkány Árpád. 

„O să vină vremea când o să se dea socoteală”

Acesta a spus și că viața omului trebuie să fie mai importantă decât orice, dar și că va veni momentul în care cineva o să răspundă pentru această problemă.

„Rezolvarea trebuie să aibă în centrul său omul. Constituția prevede siguranța omului și a bunurilor sale. (...) De aici trebuie pornit. Până nu se pune omul deasupra tuturor, până nu se ridică de la nivelul animalelor sălbatice, nu o să fie rezolvată problema niciodată. O să vină, și o să vină foarte repede, momentul în care cei care nu au făcut nimic sau nu au făcut bine trebuie să dea socoteală. O să aflăm noi din ce cauză a fost această inactivitate și din ce cauză nu s-a făcut nimic. O să vină vremea când o să se dea socoteală”, a declarat, în același context, Sárkány Árpád. 

La aceeași conferință de presă, organizată la Muzeul Cinegetic din Sfântu Gheorghe, au participat și eurodeputatul Vincze Loránt, reprezentantul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania Brașov, cercetătorul științific prof. dr. Mihai Fedorca, directorul APM Covasna, ing. Gheorghe Neagu, și președintele Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi PRO SILVA, ing. Benedek Barna. 

Părerea generală a fost că stoparea ordinului este o manevră politică, pentru că, au spus cei prezenți la conferință, toate actele și datele care justifică actul respectiv sunt bazate pe studii științifice, făcute de specialiști avizați, printre care și cei de la Universitatea din Brașov.

Conform celor mai recente date ale Agenției de Protecția Mediului (APM), în județul Covasna sunt peste 2.100 de exemplare de urs, iar pagubele înregistrate anul acesta în peste 80 din cele aproape 100 de dosare depuse se ridică la peste 210.000 de lei. 

Întrebați și despre metodele de prevenție, la care se poate apela înainte de împușcarea urșilor, pentru care există fonduri publice, reprezentanții autorităților locale și vânătorilor au spus că demersul de obținere a banilor este greoi, dar și că nu se poate ca oamenii să trăiască îngrădiți sau să fie supuși riscurilor de a se curenta din cauza gardurilor electrice. 

Concluzia generală a fost că soluțiile, dar și vinovații sunt la București.