Cea de-a VIII-a ediție a Sintiliei Zăbălenilor a fost marcată de voie bună și autenticitate

Sute de persoane de toate vârstele și din toate colțurile țării au participat duminică, 16 iulie, în ciuda vremii nu tocmai favorabile, la a VIII-a ediție a Sintiliei Zăbălenilor. Frumosul eveniment autentic românesc s-a desfășurat în Poiana Sintiliei din comuna Zăbala, sub coordonarea Asociației „Căciula” din localitate.

Pe o ploaie măruntă, care nicidecum nu a descurajat participanții, ba din contră, parcă i-a revigorat și îndemnat la petrecere, călăreți, căruțe, oameni îmbrăcați în straie populare, zeci de mașini, respectiv sute de participanți, s-au reunit duminică, în jurul orei 11:30, la poarta Bisericii Ortodoxe din Zăbala, care poartă hramul „Sfântului Ilie”, practic cel al „personajului” central al zilei. Încolonați parcă militărește, aceștia au luat drumul poienii Sintiliei.

Atmosfera creată de cei prezenți a fost una fără doar și poate de sărbătoare – simplă, dar frumoasă și românească. Așa cum spune tradiția Sintiliei Zăbălenilor, la fiecare troiță întâlnită în drumul spre Poiana care găzduiește evenimentul cultural, participanții îmbrăcați în costume populare, unele vechi de sute de ani, „încing”, fie ploaie, fie soare, fie vânt, câte o horă. Apoi pleacă mai departe până la poiana din sânul pădurii, purtând în mâini și în suflete tricolorul românesc. Așa s-a întâmplat și duminica aceasta.

La drept vorbind, la Poiana Sintiliei nu se ajunge ușor, nici măcar cu mașina, pentru că drumul nu este asfaltat, iar de la Biserică până acolo este o distanță considerabilă. Totuși, oricine a ajuns vreodată în Poiană poate să confirme că periplul merită orice efort, dat fiind faptul că aceasta este un loc feeric.

Un podeț din lemn ne-a îndrumat pașii spre una dintre cele mai frumoase peisaje, nealterate, pe care Zăbala le deține. Odată ajunși în Poiana Sintiliei, în fața ochilor ni s-a deschis un luminiș străjuit de bătrânii brazi din pădurile zăbălenilor. Semeți, dar cuminți, parcă ei înșiși așteptau duminică să înceapă petrecerea, emanând aburi de bucurie, în zumzetul oamenilor care începeau să umple poiana.

Acolo ne așteptau deja scena, frumos amenajată și decorată cu mușcate roșii, dar și expozanții.

Tradițiile pețitului și bărbieritul, urmate de programul artistic

Sintilia Zăbălenilor a început cu punerea în scenă a două momente speciale, specifice nunții tradiționale din Zăbala: pețitul miresei și bărbieritul mirelui.

Ca prin minune, când a debutat programul artistic la scenă, ploaia s-a oprit și a permis celor prezenți să asiste în voie la spectacolele oferite de mai multe formații, printre care și Ansamblul artistic Tulgheș, Junii Covăsneni și Izvorașul din Zăbala, de soliștii Livia Iuga, Elena și Maria Istrate, Lorena și Radu Adam, dar și de nume mari ale muzicii populare românești, printre care și Dinu Iancu Sălăjanu, Ovidiu Homorodean sau Cătălin Doinaș.

„Sunt bucuros că oamenii au venit azi în număr atât de mare. Deși inițial ploaia ne-a cam speriat, acum s-a oprit, iar vremea ne ajută să ne desfășurăm activitățile exact așa cum am stabilit. Toți artiștii pe care i-am anunțat sunt prezenți și văd că lumea se simte bine, se distrează și dansează. Chiar sunt fericit că totul este așa cum ne-am propus și că trăim românește, cum ne dorim în fiecare zi”, a declarat pentru Observatorul de Covasna, unul dintre coordonatorii evenimentului, Liviu Boc.

La eveniment a fost prezent și primarul din Zăbala, Fejér Levente, care a ținut să le mulțumească public organizatorilor pentru faptul că se preocupă să dea continuitate tradițiilor românești din comuna pe care o conduce.

„Mulțumită unor persoane din sat, această tradiție s-a reluat la noi în comună și pentru a VIII-a oară aici are loc Sintilia Zăbălenilor. Sper ca și pe viitor să existe inițiativa, răbdarea și puterea pentru organizarea acestui eveniment tradițional, care trebuie să aibă un loc binemeritat în calendarul sărbătorilor din țară”, a spus edilul în cadrul discursului său din debutul evenimentului.

200 de oi, aduse în Poiană

În timpul dedicat discursurilor la scenă (de apreciat și subliniat că acestea au fost succinte, clare și la obiect, scena fiind mai degrabă dedicată cântecelor și jocurilor populare), 200 de mioare și-au făcut „intrarea” în poiană, în aplauzele și uralele participanților, bucuroși de oaspeți.

Acestea au fost duse imediat în țarcurile special amenajate, unde au fost nu doar admirate, ci și mulse. Sub privirile participanților veniți chiar din mari orașe ale țării, de exemplu Constanța, București, Galați, Brașov, Devași altele, ciobanii au început să pregătească brânză și alte preparate din laptele proaspăt al oilor.

„Vrem să aducem aici tradiția veche, care a fost a lui taică-meu, moșu-meu, neamul neamului meu. Trebuie să ducem tradiția mai departe, pentru că ne place brânza și ne place laptele. (...) Tineretul nu prea mai vine la stână, iar cei care vin află repede că nu e așa ușor. Cât mai trăim noi, mergem mai departe”, ne-a asigurat baciul Sandu Pătrânjel din Zăbala, care tocmai punea laptele de oaie proaspăt muls la închegat.

„Preparăm produse tradiționale, caș, urdă, chiar aici la fața locului pentru că vrem să le arătăm oaspeților veniți din alte zone, care nu cunosc aceste obiceiuri, cum se prepară brânza. Am adus aici stâna și oile și am adus și produse la degustat pentru cei mai pofticioși”, ne-a spus proprietarul stânei, Călin Cosneanu.

Produsele tradiționale ale zăbălenilor, puse la loc de cinste

Spre deosebire de serbările câmpenești pe care le vedem chiar și în multe localități covăsnene cu ocazia zilelor comunelor și orașelor, la Sintilia Zăbălenilor au lipsit cu desăvârșire kitsch-urile. În schimb, la loc de cinste, exact așa cum le stă bine, au fost puse produsele tradiționale, făcute de mâinile harnice ale zăbălenilor. Brânzeturi de toate felurile, cojoace, siropuri, gemuri și dulcețuri, țuică și palincă, afinată și vișinată și câte și mai câte au trezit interesul participanților, veniți, așa cum precizam, din toate colțurile țării.

„Am încercat să păstrăm autenticitatea acestui fenomen cultural, întrucât nu am permis ca aici să vină tot felul de buticuri cu tot felul de lucruri. Și produsele alimentare care se găsesc aici sunt doar cele locale, cu specific păstoresc, de la pastramă, bulz pe jar și alte produse din lapte de oaie, dar avem aici și cojoace, opinci, ii și ce mai vedeți”, ne-a explicat învățătorul zăbălean Dan Mihai Hagiu, una dintre figurile emblematice ale evenimentelor culturale românești din Zăbala.

Esența Sintiliei Zăbălenilor

Sub sloganul „Să trăim românește!”, Sintilia Zăbălenilor este un eveniment important care stă la baza comunității românești din această comună. Pe vremuri, în cadrul sărbătorii de Sintilie se formau chiar familii, fiind mai mult decât o activitate culturală și de socializare.

„Această sărbătoare era unică pentru oierii din zonă. Cu această ocazie, a sărbătorii de Sfântul Ilie, se puneau temeliile viitoarelor familii. Feciorii coborau din munte, dar mergeau bătrânii în locul lor la stână. Tinerii veneau să-și cunoască alesele, uneori ale inimilor lor, alteori ale inimilor părinților lor (râde), că se mai făceau și astfel de aranjamente. Feciorii veneau cu o „păpușă” de caș, pe care o făceau ei înșiși, dovedindu-și astfel abilitățile de oieri. În schimb, fata îl răsplătea pe băiat cu un mănunchi de busuioc. Sintilia se ținea exact pe 20 iulie, de sărbătoarea Sfântului Ilie. Acum, sărbătoarea s-a adaptat vremurilor noastre”, ne-a mai spus învățătorul Dan Mihai Hagiu.

Pe vremuri, Sintilia ținea până la trei zile. „E ceva frumos, care ne reprezintă. Ducem această tradiție din an în an. Când eram eu mai tânără, Sintilia ținea trei zile. Era un simplu bal, dar care ținea trei zile. Aveam câțiva muzicanți care întrețineau atmosfera și ne distram. Atunci se respecta tradiția și cuplurile care se căsătoreau în anul respectiv, veneau la activitate, iar băiatul scotea fata în joc. Era foarte frumos. Deși acum nu mai e la fel, e bine că tradiția merge totuși mai departe”, ne-a spus Ileana Cosneanu din Zăbala.

Fiul acesteia, Călin Cosneanu, ne-a spus cu lacrimi de emoție și bucurie că evenimentul este unul extrem de important pentru comunitatea din care face parte. „Consider că bunicii și strămoșii noștri și-au dat viața pentru această țară. Ștefan cel Mare a dus 54 de războaie. Din păcate, conducătorii noștri nu mai știu să lupte, așa că încercăm noi pe plan local să ducem tradiția mai departe. Nu e ușor, e muncă, chiar și chin. Lucrăm pe brânci cu trei, patru zile înainte și după, pentru că suntem o mână de oameni, dar încercăm să ne păstrăm obiceiurile vii”, a spus acesta.

Impresiile vizitatorilor au fost pe măsura efortului depus de organizatorii evenimentului. Nimeni nu a plecat de la eveniment trist sau dezamăgit, ci din contră: „E o frumusețe! Totul e natural și original. Oamenii de aici sunt foarte patrioți și îmi place. E superb”, ne-a spus Nicușor Ivan, venit tocmai din Constanța, cu o oprire, ce-i drept, la stațiunea balneoclimaterică de interes național de la Covasna.

Cu toate că nu știam la ce să mă aștept de la acest eveniment, după câteva ore am plecat de acolo plină de bucurie și energie, ceea ce mă face să afirm cu tărie că și anul viitor voi fi prezentă în prima linie. O mână de oameni harnici, implicați, care își iubesc rădăcinile și implicit viața țin, nu fără efort și muncă, obiceiurile comunității din care fac parte vii în inimile tuturor, iar pentru asta merită felicitați din suflet.

La ediția din acest an, Asociația Culturală „Căciula” din Zăbala a fost sprijinită de Consiliul Județean Covasna și de Primăria din localitate.

https://youtu.be/XHhoyccv-BQ