Conducerea Centrului de Transfuzii consideră că noua clădire în care ar trebui să se mute ar fi potrivită pentru un asemenea proiect La Sfântu Gheorghe s-ar putea înfiinţa Rezerva Naţională de Sânge - o instituţie încă înexistentă în România. Totul depinde însă de obţinerea unui nou sediu pentru Centru de Transfuzii, care în prezent funcţionează în Casa Bene din centrul oraşului, declarată monument istoric. Directorul Centrului de Transfuzii, Andi Rosin, spune că este intrigat de orgoliile politice din Consiliul Local (CL) Sfântu-Gheorghe, care blochează mutarea Centrului în clădirea Grădiniţei cu program normal nr. 4 de pe strada Crângului. Proiectul prin care ar fi trebuit să aibă loc un schimb între clădirea Centrului de Transfuzii şi o clădirea grădiniţei a picat din nou, în ultima şedinţă a CL, consilierii PCM abţinându-se de la aprobarea acestuia, pe motiv că nu ar exista spaţii pentru asigurarea educaţiei copiilor care sunt acum în respectiva grădiniţă.

Conducerea Centrului de Transfuzii consideră că noua clădire în care ar trebui să se mute ar fi potrivită pentru un asemenea proiect

La Sfântu Gheorghe s-ar putea înfiinţa Rezerva Naţională de Sânge - o instituţie încă înexistentă în România. Totul depinde însă de obţinerea unui nou sediu pentru Centru de Transfuzii, care în prezent funcţionează în Casa Bene din centrul oraşului, declarată monument istoric.

Directorul Centrului de Transfuzii, Andi Rosin, spune că este intrigat de orgoliile politice din Consiliul Local (CL) Sfântu-Gheorghe, care blochează mutarea Centrului în clădirea  Grădiniţei cu program normal nr. 4 de pe strada Crângului. Proiectul prin care ar fi trebuit să aibă loc un schimb între clădirea Centrului de Transfuzii şi o clădirea grădiniţei a picat din nou, în ultima şedinţă a CL, consilierii PCM abţinându-se de la aprobarea acestuia, pe motiv că nu ar exista spaţii pentru asigurarea educaţiei copiilor care sunt acum în respectiva grădiniţă. Faptul că proiectul nu a primit aprobarea CL pune în pericol reabilitarea şi modernizarea Casei Bene, prevăzută în Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), pentru care oraşul ar putea primi zece milioane de euro.

Casa Bene stă să se dărâme

Andi Rosin a atras atenţia asupra faptului că actuala clădire în care funcţionează Centrul se află într-o stare avansată de degradare. Reparaţiile, făcute de către Centru, costă şi de patru ori mai mult, fiind vorba despre un monument istoric, în vreme ce nici spaţiul propriu-zis nu este unul adecvat activităţii de colectare a sângelui.

„Orice tentativă de a interveni la reparaţii costă de patru ori mai mult decât la o clădire normală- avize, constructori specializaţi. În România, Sănătatea nu va avea în veci bani pentru a rezolva această problemă şi pierzându-se banii europeni pentru reabilitare, clădirea se va dărâma. Astfel, CentruL va trebui să se mute undeva... în măsura în care şi aşa suntem foarte strâmtoraţi de lipsa de spaţiu, astfel că am putea ajunge să nu facem faţă solicitărilor de sânge din judeţ. Iar dacă noi nu funcţionăm, nu funcţionează niciun segment medical din judeţ”, a declarat Rosin, arătându- se intrigat de „înverşunarea PCM pe o temă care e de interes general şi are ca miză sănătatea publică”.

Directorul Centrului a subliniat că actualul sediu ar fi trebuit părăsit de doi ani din cauza degradării în care se află, drept pentru care nu îşi explică atitudinea PCM.

„Această clădire este ca o rană pe faţa oraşului - nu e normal ca în centru să fie o astfel de clădire, deoarece urâţeşte. Varianta obţinerii clădirii Grădiniţei ar fi fost ideală - nu era vorba de interesul personal al cuiva, e proprietatea Statului, iar Transfuzia nu se va privatiza niciodată”, a mai spus Andi Rosin.

Donări crescute în ultimii ani

Potrivit directorului Centrului de Transfuzii Covasna, activitatea instituţiei a înregistrat, în ultimii trei ani, o evoluţie vizibilă, sângele din Covasna ajungând în toată ţara, mai ales dacă ţinem cont de faptul că marii consumatori de sânge sunt reprezentaţi de activităţi medicale sofisticate.

„La preluarea Centrului, în urmă cu trei ani, aveam aproximativ 1600- 1700 de donări pe an. Anul 2009 l-am încheiat cu peste 2500 de donări”, a arătat Andi Rosin, subliniind că, la preluarea Centrului, acesta se afla primul pe lista Centrelor din România care urmau să fie desfiinţate, din cauza lipsei unei centrifugări adecvate a sângelui. Referindu-se la munca de teren, directorul Centrului a arătat că s-au organizat deplasări în judeţ- fie cu maşini proprii ale angajaţilor, fie cu un microbuz de la Consiliul Judeţean, dorindu-se ca Centrul să vină mai aproape de donatori.

În acest sens, Rosin a făcut legătura între impunerea unui program de donare de după- amiază şi mărirea personalului, aflate în strânsă legătură cu un sediu adecvat.

Rezerva de Sânge a României, la Sfântu-Gheorghe

Actualul sediu al Centrului are o suprafaţă de 180 de mp, nefiind compartimentat coresponzător, iar clădirea Grădiniţei nr. 4 ar oferi un spaţiu de 600 de mp, care ar putea fi amenajaţi la standardele dorite.

„Aici nu putem modifica, nu putem construi nimic, nu putem compartimenta, deoarece avem de-a face cu un monument istoric. Dincolo, am dori construirea unei încăperi pentru depozitul cu azot lichid, necesară pentru păstrarea rezervelor de sânge”, a mai explicat Andi Rosin, care a punctat că respectiva clădire a grădiniţei este cea mai potrivită clădire identificată în oraş, fiind foarte bine compartimentată, având un vad foarte bun şi oferind totodată posibilitatea de extindere şi de anexe.

„Pornim de la concepţia greşită că în capitala ţării trebuie concentrate absolut toate serviciile - ceea ce e o prostie. În Germania, cel mai mare centru de transfuzii nu e nici la Berlin, nici la Bonn ci la Frankfurt, iar Rezerva Naţională de Sânge e la Ulm, deci nu e absolut necesar să concentrăm toate acestea la Bucureşti”, a arătat Andi Rosin.

Potrivit acestuia, Rezerva Naţională de Sânge presupune un stoc-tampon, de aproximativ 10. 000 de pungi de sânge perfect analizate, disponibile oricând pentru anumite evenimente- pornind de la un cutremur şi ajungând la un transplant de ficat, caz în care se folosesc 40 de pungi de sânge identic.

Andi Rosin a atras atenţia că, în prezent, România nu are o rezervă de sânge, orice tragedie putându-ne prinde absolut nepregătiţi din acest punct de vedere. Rezerva de sânge presupune anume condiţii, sângele în acest sens trebuind ţinut în azot lichid, la minus 190 de grade, cu un termen de valabilitate de 12 ani.

Pentru înfiinţarea Rezervei, însă, este necesar ca Centrul să dobândească un sediu adecvat, pe care să se poată accesa fonduri europene.

Monica Rizea