Dezbaterea publică de sâmbătă, pe tema viitoarei autostrăzi, dezvăluie o comunitate care își cunoaște puterea 

Căminul Cultural din Ilieni a fost sâmbătă plin peste măsură. Plin cu oameni, cu emoții, tensiune și idei. Cu căldură și reacții aprinse. Cu murmur și huiduieli explozive. Cu alianțe neașteptate, cu revoltă, argumente și contraargumente. A fost un tablou al contrastelor și al asemănărilor. Dar mai ales a fost un exemplu despre puterea unei comunități care nu se teme să își privească în ochi aleșii, respectiv să le ceară socoteală. Tema care a încins spiritele a fost viitoarea autostradă, A13, Brașov – Bacău, via județul Covasna. Mesajul zilei a fost unul destul de clar: sătenii nu se împotrivesc evoluției, vor autostrăzi, dar vor și comunicare din partea autorităților, transparență, să se simtă în siguranță și să nu se teamă că poluarea și traficul le va distruge spiritul și comunitatea. 

Întâlnirea programată la ora 11, la Căminul Cultural care e în aceeași clădire cu Primăria și Consiliul Local Ilieni, a început într-o explozie de huiduieli când pragul sălii, și așa neîncăpătoare, a fost trecut de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor și prefectul de Covasna, Ráduly István. Aceștia au fost însoțiți de un secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, Gábor Sándor și managerul public al județului, Kovács Ödön. I-a poftit în sală gazda și moderatorul evenimentului, Árpád Jenő Benkő, unul dintre consilierii locali din Ilieni, iar la una din mesele din fața scenei, în fața zecilor, poate chiar sutelor de săteni strânși la dezbatere, aștepta primarul din Ilieni, Fodor Imre.  

Evenimentul, care a fost un ping-pong amețitor între română și maghiară, argumente și contraargumente, a început cu o prezentare a motivului pentru care oamenii și-au dat întâlnire. Pe scurt, ei sunt nemulțumiți pentru că traseul viitoarei autostrăzi a fost schimbat recent în hârtii și ajunge acum prin Ilieni și Dobolii de Jos (la mai puțin de 200 de metri de localități), nu prin zona Prejmer cum era anunțat din 2019. În jurul acestui subiect s-au ridicat nenumărate întrebări. De ce s-a făcut schimbarea fără să fie consultați cetățenii? Cine poate să le garanteze că autostrada nu îi va afecta din punct de vedere al poluării (fonice și de mediu)? De ce nu se fac studii pentru mai multe variante, pentru a se stabili care sunt cele mai bune soluții pentru această investiție? Care au fost argumentele care au stat la baza schimbării traseului autostrăzii? De ce trece așa aproape de zona locuită, când ar putea trece prin câmp? De ce se lucrează pe hărți neactualizate? Și câte și mai câte. 

Un aspect a fost destul de clar: toată lumea a căzut de acord că este necesară și utilă autostrada, că trebuie construită, dar că nu ar trebui să se facă încălcând reguli, legi și...încrederea oamenilor. 

De precizat este că discuțiile au fost duse și în jurul petiției pe același subiect, care a strâns peste 1000 de semnături de la cetățenii comunei Ilieni și alte câteva sute de la cei din Podu Olt, localitate vecină, din județul Brașov, care împărtășesc aceleași îngrijorări ca ale covăsnenilor. Petiție cu care reprezentanți ai celor două localități, printre care și Árpád Jenő Benkő, au fost săptămâna trecută la București, unde s-au întâlnit cu reprezentați ai CNAIR, compania de stat care derulează proiectul autostrăzii, în urma căreia oamenilor li s-ar fi transmis că autoritățile locale și județene au cheia unor viitoare schimbări.  

O alianță neașteptată: Ilieni plus Podu Olt, împotriva sistemului 

În evidență, în urma dezbaterii, a ieșit această alianță neașteptată pe care au format-o locuitorii din Ilieni cu cei din localitatea vecină, Podu Olt. O întâlnire similară, cu argumente asemănătoare, a avut loc sâmbăta trecută cu aleșii din Hărman. Acum, mai mulți reprezentați ai comunității vecine au fost prezenți și la Ilieni, unde au luat cuvântul. 

„Am început împreună cu cei de la Podu Olt și nu ne lăsăm unii pe ceilalți. Este clar, acolo nu poate să treacă autostrada fără să afecteze direct oamenii”, ne-a spus Árpád Jenő Benkő. 

Supărare pe prefectul care a „mutat” autostrada pentru Ozun 

De departe cel care și-a atras din public cele mai multe antipatii sâmbătă a fost prefectul Ráduly István. Supărarea pe acesta a pornit de la o postare făcută lunile trecute pe Facebook, în care afirma că a reușit mutarea traseului autostrăzii mai departe de Ozun și Sântionlunca. „De ce nu s-ar putea întâmpla acum același lucru și pentru Ilieni?”, au întrebat cetățenii. Unii dintre ei s-au declarat, în acest context, nereprezentați de numitul Guvernului în teritoriu, chiar abandonați în favoarea intereselor politice, în vreme ce alții au apreciat, fără sarcasm prea mare, solidaritatea pe care acesta a arătat-o în calitate de fost primar al comunei Ozun, însă au precizat că și-ar fi dorit să resimtă la fel și la scară mai mare, la nivel de județ. 

Despre postarea care a stârnit indignare, prefectul a spus că a fost o întâmplare „nefericită”, scrisă într-o campanie electorală. 

„Sunt de acord cu oamenii și îi înțeleg. Eu, în toată povestea asta, am căzut ca musca-n lapte. Acea postare pe care am făcut-o este nefericită. Recunosc, chiar dacă se spune să nu spun, a fost o perioadă de campanie în comuna Ozun”, ne-a explicat, la finalul evenimentului, prefectul, care a precizat și că sâmbătă a fost prezent la eveniment în calitate de reprezentant al tuturor covăsnenilor. 

Între politic și tehnic 

Gaz pe foc au pus și insinuările că oamenii ar putea fi manipulați în favoarea unor interese ale unor oameni care vor să se revină la traseul inițial. Dar s-a trecut destul de repede peste subiect, având în vedere că în sală s-au remarcat niște reacții violente. 

Apoi s-a trecut de la discuții pe influențe politice, la cele tehnice și s-au adus argumente că traseul de la Podu Olt nu se justifică, în condițiile în care terenul este mlăștinos și că autostrada s-ar putea chiar surpa pe viitor, ceea ce ar implica alte costuri. 

Ieșirea din groapă 

Un politician cu experiență, care a exsudat încredere și stăpânire pe aproape tot parcursul întâlnirii, Tamás Sándor le-a vorbit oamenilor la început despre respect și înțelegere și le-a spus, totodată, că toate răspunsurile pe acest subiect sunt, de fapt, la CNAIR, nefiind un proiect derulat de Consiliul Județean, că certificatul de urbanism emis recent ține de birocrație, că CNAIR a îndeplinit toți pașii pentru a-l obține și că în acesta se prevede o clauză: înainte de începerea lucrărilor, autoritățile trebuie să obțină „acord sub formă autentică de la proprietarii afectați de lucrare”. 

Idee care a părut să îi împace pe cetățeni, până când s-a pus pe „masă” informația că odată ce lucrarea va fi încadrată de Guvern ca una de „interes național”, oamenii nu vor mai avea niciun cuvânt de spus. 

Totuși, Tamás Sándor le-a spus celor prezenți că soluții care să asigure „ieșirea din groapă” sau din impas, după cum s-a exprimat, există, dar că trebuie să găsească un glas comun. 

„Suntem în același ton. Unu: toți am fost de acord că trebuie autostradă. Doi: autostrada va trece prin județul Covasna, în lungime de 76 de kilometri. Trei: cred că a înțeles toată lumea, că înainte nu era foarte clar, nu noi am proiectat această autostradă. Investiția este a statului român, prin compania națională de autostrăzi, care a angajat o firmă de specialitate, de proiectare. Într-adevăr, au fost consultări cu toți primarii implicați, cu Consiliul Județean, cu Prefectura, cu instituțiile statului subordonate prefecturii, care au o implicare. Însă traseul a fost adus de CNAIR și firma de proiectare”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, Tamás Sándor. 

Cât despre revocarea certificatului de urbanism emis de Consiliul Județean, idee care de asemenea a ridicat sala în picioare, acesta a precizat că trebuie să plece de la o parte interesată. 

„Se poate revoca. Dar asta înseamnă că trebuie atacat în contencios administrativ de o parte interesată. Eu nu pot să revoc un certificat de urbanism după o ședință din Ilieni. (...) Noi lucrăm pe hârtii. Asta înseamnă că am cerut avizul de la fiecare primărie și am întocmit acest certificat de urbanism conform celor depuse de CNAIR, văzând toate PUG-urile și PUZ-urile de sub traseu”, a spus președintele CJ Covasna. 

Concluzia e că...va urma 

După patru ore de discuții, sala a început să se golească puțin după ora 15:00, când deja nervii erau întinși la maximum. Dar în ciuda argumentelor, de o parte și de alta, nu s-a ajuns la o concluzie clară, decât aceea că reprezentanții autorităților, aleșii, respectiv numiții locali, vor duce mai departe, la București și pe unde se mai poate, vrerea sătenilor. 

„Cred că domnii politicieni au înțeles ce vor oamenii și prin acest context o să ne ajute. Fără să întrebi populația, nu poți să derulezi un mega proiect care deranjează și fonic și din punct de vedere al mediului. Nu poți să iei decizii doar pentru că îți poți permite. Legea zice clar că trebuie să consulți populația. (...) Soluția ar fi să se revină la primul proiect, care trece prin spatele Prejmerului și se duce prin tarlale mari”, a spus, la finalul întâlnirii, pentru Observatorul de Covasna, Árpád Jenő Benkő. 

„Este o voință comună a locuitorilor din Podu Olt și din Ilieni. Consider că am obligația morală și legală, din momentul în care am primit, vineri, și este înregistrată o petiție cu peste 1000 de semnături, să o transmitem atât la ministerul de resort, cât și către CNAIR sau proiectant, ca să ia în calcul o posibilă creionare, desenare, a unui nou tronson, pe care nu pot să îl spun eu și nici nu doresc. Demersul de a transmite doleanțele și solicitarea o să îl fac”, ne-a spus și prefectul. 

„Înțeleg doleanța cetățenilor din comuna Ilieni. Am promis ca împreună cu ei încercăm să găsim o variantă, să intrăm la CNAIR și la firma de proiectare și să spună ei opinia tehnică pentru această variantă sau eventual pentru schimbarea acestei variante”, a declarat și Tamás Sándor.

În cele din urmă, și primarul din Ilieni, Fodor Imre, a spus că înțelege supărarea oamenilor și a reiterat (deși a fost vizat și el de huiduielile din sală) că el însuși s-a declarat împotriva noului traseu al autostrăzii. 

„Ceea ce au spus astăzi cetățenii e același lucru pe care l-am formulat și vorbit în consultarea cu primarii. Oamenii cer ceea ce am cerut și eu la vremea respectivă. (...) Înainte de 6 sau 8 iunie pe site-ul ministerului figura traseul care mergea spre Prejmer. (...) Pasul următor este să transmitem prin intermediul acestor instituții care au fost de față (...) că acest lucru nu este în regulă”, ne-a spus Fodor Imre, care a precizat că mai departe se va înființa și o comisie, din care vor face parte reprezentanți ai comunității și specialiști din zonă, care vor transmite dorința acestei comunități. 

Un alt mesaj care a rămas suspendat în conștiința colectivă și care a ridicat urale din sală a fost adresat către politicienii covăsneni, să nu uite cine i-a ales și nici că „noi suntem mulți”.