Știți cum arăta Facebook-ul acum 400 de ani? Puteți afla vizitând castelul Daniel din localitatea covăsneană Tălișoara, unde o serie de fresce murale găsite în timpul lucrărilor de restaurare ne dezvăluie detalii din viața aristocrației de atunci. Aceste picturi sunt, practic, „rețeaua socială” a vremurilor trecute, modul în care nobilii împărtășeau povești, relații și evenimente importante din viața lor, spune proprietara castelului, Lilla Rácz.

Castelul Daniel, construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea, a fost cumpărat în urmă cu aproape zece ani de către doi tineri, care au lăsat în urmă Bucureștiul și cariera corporatistă și au venit la Tălișoara pentru a readuce la viață bătrânul castel și a-i reda strălucirea de altădată.

Castelul avea să le rezerve noilor proprietari numeroase surprize. În timpul lucrărilor de restaurare, aici a fost descoperită o cameră secretă, al cărei mister nu a fost elucidat nici în ziua de azi, dar și mai multe picturi murale, care stau la baza unei expoziții permanente amenajate în muzeul clădirii.

„Vă povestesc puțin despre picturile murale și după aceea vă las să descoperiți poveștile în expoziție. Practic, noi spunem, pe jumătate pe glumă, că aici la Tălișoara am descoperit Facebook-ul secolului al XVII-lea, fiindcă așa cum la noi în familie, când se întâmplă un eveniment important, facem poze și postăm pe wall-ul de Facebook, cu același scop reprezentațional, membrii familiei Daniel au cerut ca pereții foștii săli de baluri, de întruniri, să fie pictate de jur-împrejur cu cele mai importante scene din ascensiunea socială și politică a familiei, astfel ca lumea care sosește aici la baluri, la întruniri, să vadă că are de a face cu o familie de un rang nobil înalt. Și în expoziție o să găsim reproduse trei din aceste scenete, pe care aveți ocazia să le vedeți în original pe pereții castelului, printre care un ospăț al principelui Bethlen Gabor, principele Transilvaniei care a fost oaspetele Danielilor și, desigur, că evenimentul a ajuns pe acest Hall of Fame al familiei. Veți putea descoperi multe dintre obiceiurile epocii, despre cum se țineau astfel de ospățuri, dansuri și așa mai departe. De exemplu, veți vedea că, pe vremuri, fiecare avea asupra lui cuțitul propriu și pe masă exista o singură furculiță care era dată de jur-împrejur. Alte vremuri, alte obiceiuri!”, a declarat Lilla Rácz.

Picturile murale destăinuie și alte episoade din viața familiei Daniel; una dintre ele, spre exemplu, îl prezintă pe întemeietorul domeniului, Dániel János, în calitate de maestru de ceremonii la nunta principelui Sigismund Rákóczi.

De altfel, chiar el a fost cel care a avut misiunea de a-i găsi principelui soția potrivită. Mireasa trebuia să aibă avere, origine nobilă, să fie educată și „nici ochiului să nu-i fie neplăcută”. Prima nuntă a avut loc în Germania, la familia miresei, dar fără mire, înainte ca cei doi să se cunoască personal.

Lilla Rácz a declarat, pentru AGERPRES, că mai sunt și alte povești interesante pictate pe pereții acestui castel, care așteaptă să fie descoperite de oaspeți.

Turiștii care vin în județul Covasna pot vizita nu numai castelul Daniel, ci și alte atracții, cum ar fi atelierul de fier forjat al lui Nagy György din Tălișoara sau atelierul familiei Sütő din localitatea Vârghiș, care pictează mobilier de 15 generații.

În familia Sütő, arborele genealogic e așezat în camera principală, la loc de mare cinste și nici nu-i de mirare, pentru că nu mulți oameni se pot mândri că își cunosc strămoșii până la a cincisprezecea generație.

Primii membri ai familiei au venit la Vârghiș din Cristuru Secuiesc în anul 1568, chemați să facă mobilier pentru castelul Daniel. Așa s-a născut o întreagă dinastie de meșteșugari, al cărei nume a depășit demult hotarele țării, spune Sütő István, cel de-al 15-lea descendent.

Timpul a trecut și peste casa familiei Sütő, dar camera din față e păstrată exact așa cum era pe vremuri: cu patul plin de perne, cu blide pe pereți, colțare și lăzi de zestre pictate manual. Printre cele mai interesante piese se numără un „frigider” inedit, montat, conform tradiției, în peretele nordic al casei.

În casa familiei Sütő am auzit pentru prima dată povestea „scaunelor vorbitoare”, care erau nelipsite din casele secuilor din zonă și ocupau, pe vremuri, chiar mijlocul odăii, pentru că exprimau starea de spirit a familiei.

Sütő István a declarat, pentru AGERPRES, că scaunele simbolizează bărbatul și femeia, iar dacă spătarele erau orientate unul către altul, înseamnă că în casă era pace și armonie, dar dacă erau puse invers, înseamnă că era ceartă. Astfel, toți cei care cunoșteau mesajele „scaunelor vorbitoare” aveau grijă ca imediat ce treceau pragul casei, să se uite la acestea, pentru a ști dacă au nimerit sau nu într-un moment potrivit.

Cei care vizitează atelierul și muzeul familiei Sütő din Vârghiș pot afla lucruri interesante și despre alte obiceiuri ale locului, cum ar fi agățarea cizmelor de grindă și nu oriunde, ci lângă pălărie. E o noimă și în povestea asta: agățate de grindă se uscau și se păstrau mai bine, dar aminteau, dacă mai era cazul, cine este stăpânul casei, dar și că acesta e acasă.

În județul Covasna există și alte ateliere și meșteșugari care duc tradiția mai departe, cum ar fi turtari, dogari, olari, țesători, sculptori în lemn sau cioplitori în piatră.

De altfel, muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, care prezintă istoria urbei începând cu anii 1400, alocă un spațiu considerabil meșteșugarilor de odinioară, care aveau obiceiurile și secretele lor.

Spre exemplu, cizmarii de altădată făceau cizmele pe un singur picior, iar acestea trebuiau „rotite” zilnic, adică schimbate stângul cu dreptul ca să se tocească uniform. Localnicii spun, mai în glumă, mai în serios, că dacă omul avea tocurile cizmelor tocite inegal, însemna că ori a fost „abțiguit” ori prea obosit ca să le mai învârtă.

Asociația pentru Dezvoltarea Turismului Covasna a lansat recent o hartă turistică digitală a județului, care oferă acces rapid la peste 130 de obiective și destinații, respectiv atracții naturale, băi și centre de wellness, trasee, monumente, muzee, conace și castele.

Directoarea asociației, Deak Gyongyver, a declarat, pentru AGERPRES, că harta este disponibilă gratuit online și facilitează planificarea călătoriilor și descoperirea unor destinații cunoscute sau mai puțin cunoscute din județul Covasna.

Sursa foto: Castle Hotel Daniel/Facebook