În urmă cu aproape un deceniu şi jumătate, geograful Karda Zoltán pleca din Sfântu Gheorghe cu un rucsac în spate şi cu dorinţa de a cunoaşte lumea dincolo de hărţi, enciclopedii şi albume cu fotografii. Fascinat încă din copilărie de istoria marilor civilizaţii şi de aventurile exploratorilor, a ales să descopere pe cont propriu locurile despre care citise.

În 2010 a ajuns în India, mergând pe urmele orientalistului Korosi Csoma Sandor, considerat autorul primului dicţionar englez-tibetan, născut în judeţul Covasna. În bagaj avea şi un pumn de pământ luat din satul natal al savantului, pe care l-a presărat pe mormântul său din Darjeeling, unind, printr-un gest simbolic, două lumi despărţite de mii de kilometri.

Doi ani mai târziu a străbătut Drumul Mătăsii, vizitând vechile centre comerciale care au legat cândva Europa de Asia, din dorinţa de a aduce şi în acest fel un omagiu strămoşilor săi, comercianţi armeni, care au parcurs pe vremuri aceeaşi rută.

În 2013 a pornit într-o expediţie de-a lungul Nilului, urmând traseul exploratorului Samuel Baker şi al soţiei sale, Flora Sass, născută într-o familie de secui din Sfântu Gheorghe. Au urmat apoi şi alte călătorii pe mai multe continente, pe urmele unor personaje şi civilizaţii care l-au fascinat, printre care hanul mongol Timur Lenk, stră-strănepotul lui Genghis Han, unul dintre cele mai terifiante personaje istorice.

Din fiecare călătorie s-a întors cu sute de fotografii, cu poveşti, cu amintiri, dar şi cu imagini care l-au marcat pentru întreaga viaţă.

În Africa şi în Orientul Mijlociu a văzut oraşe sfâşiate de războaie, monumente istorice transformate în ruine şi comunităţi lipsite de apă şi hrană, realităţi care l-au făcut să privească altfel lumea, locurile natale şi responsabilitatea faţă de viitor.

„Parcurgând în jur de 70 de ţări de pe mapamond, ţări africane şi asiatice, am realizat faptul că cea mai frumoasă ţară, cel mai frumos loc de pe mapamond este România şi Ardealul. N-aş pleca de aici niciodată. (...) Deşi am avut două hobby-uri foarte interesante, fotografierea iconografiei ortodoxe vechi din Orient şi din Africa şi culturile şi civilizaţii străvechi, eu în toate ţările m-am uitat şi la mediul înconjurător şi la calitatea vieţii pe care o au oamenii acolo. Şi pot să vă spun cu mâna pe inimă că noi trăim bine şi frumos. Din păcate, nici nu ştim cât de bine trăim. (...) De exemplu, în aproximativ 50 de ţări din Asia şi în Africa, lipsa apei este e o problemă extraordinar de mare, iar noi nu avem grijă de pâraie, nu avem grijă de acele habitate acvatice pe care le avem, nu avem grijă de mediul înconjurător. Risipim. (...) Avem de toate, nici nu ştim cât de bogaţi suntem şi cât de împliniţi ar trebui să fim”, a declarat, pentru AGERPRES, Karda Zoltán.

Apa, pădurile, peisajele, liniştea, toate ar putea dispărea într-o zi, dacă nu avem grijă de ele, spune el. Tocmai de aceea, după ani petrecuţi pe drumurile lumii, a decis să investească, acasă, într-un proiect despre care speră că va dăinui, convins fiind că cea mai valoroasă moştenire nu sunt bunurile materiale, ci natura şi educaţia.

Astfel a pus bazele unei grădini botanice la marginea municipiului Sfântu Gheorghe, care se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 de metri pătraţi. Proiectul îşi propune să conserve specii de plante specifice zonei Curburii Carpaţilor, dar şi să le ofere copiilor posibilitatea de a învăţa despre natură direct în mijlocul acesteia. Să planteze, să exploreze, să îşi petreacă timpul în libertate, departe de gadgeturi.

„Zona aceasta, Simeria de Vest, este una foarte bogată în plante şi animale strict protejate la nivel naţional, la nivel european. Avem două cuiburi de barză neagră la o distanţă de aproximativ 500 de metri de periferia oraşului. Avem aproximativ 20 de familii de vipera berus, avem trei cuiburi de bufniţă Ural”, a spus Karda Zoltán.

Iniţial, aici a fost o mlaştină pe care a desecat-o şi a înfiinţat şi un lac de circa 1.000 de metri pătraţi.

„Apariţia lacului a atras o serie de animale a căror viaţă este strâns legată de mediul acvatic, inclusiv arici, inclusiv salamandre. Cum am început în decurs de 10 ani să plantăm copaci, să plantăm anumite plante foarte interesante, au apărut păsările. Acum, în zona Simeria şi în pădurile din împrejurimi sunt aproximativ 50 de păsări protejate la nivel naţional sau strict protejate la nivel european. Deci, este o bogăţie a faunei şi a florei extraordinară. (...) Şi anul acesta vom planta. Am trimis scrisori la mai multe grădini botanice din lume şi am primit răspunsuri de la patru grădini botanice din Ungaria, două din California şi una din România că ne vor trimite seminţe şi rădăcini. Deja am făcut o listă cu plantele pe care vrem să le plantăm şi sper că anul acesta o parte din aceste plantări să se rezolve, iar anul viitor, în primăvară, să putem deschide această grădină botanică”, a adăugat Karda Zoltán.

Proiectul este legat de Greenwood After School, o şcoală ecologică pe care a fondat-o în 2019, unde copiii învaţă să respecte şi să protejeze mediul înconjurător.

„România bunului-simţ începe cu educaţie. Educaţie nu numai în şcoală, ci şi educaţia de tip after-school este foarte importantă. (...) Această şcoală ecologică Greenwood After School am înfiinţat-o în 2019. Am obţinut o finanţare start-up şi am organizat tabere multiculturale bilingve, de educaţie ecologică şi de supravieţuire în mediul forestier. Taberele noastre au atras copiii din toată ţara, inclusiv din Dobrogea, inclusiv din Timişoara, Iaşi, din Oltenia. (...) Vara asta ne-am gândit la nişte activităţi specifice organizării de teren pentru grădină botanică şi încercăm să adunăm cât mai mulţi copii în august şi la începutul lunii septembrie, atât copii din zonă, cât şi din alte oraşe ale ţării, inclusiv din Bucureşti, din Constanţa sau din alte părţi, din Moldova. (...) Eu consider că aceste parcuri sau grădini botanice în apropierea oraşelor sunt exact ca un plămân pentru oraşul respectiv. Am văzut în câteva ţări de pe mapamond ce importante sunt grădinile botanice (...) şi consider că este foarte important ca fiecare copil, când pleacă de la noi, să fie conştient de faptul că a plantat ceva şi a făcut un pas pentru păstrarea mediului înconjurător din România”, a adăugat geograful covăsnean.

Îl privesc plimbându-se prin oaza de verdeaţă ce prinde rădăcini la marginea municipiului Sfântu Gheorghe, imaginându-şi ce va fi aici şi peste o sută de ani.

Nu-mi vorbeşte despre bani, despre politică, tehnologie sau afaceri, ci despre cea mai simplă, dar temeinică lecţie pe care a învăţat-o în peregrinările sale: civilizaţii întregi au dispărut, oraşe înfloritoare au devenit ruine, monumente considerate indestructibile au fost făcute una cu pământul, nimic nu e veşnic, dar, într-un fel sau altul, viaţa merge înainte.

„Dacă reuşim să păstrăm natura, vom avea viitor. Plantaţi un copac! Va continua să crească mult timp după ce noi nu vom mai fi aici”, îndeamnă Karda Zoltán.

Sursă foto: Karda Zoltan / Facebook