Într-o bibliotecă, timpul pare să curgă altfel. Când treci printre rafturile cu cărţi, ai impresia că lumea îşi încetineşte ritmul, deşi, dincolo de ferestre, telefoanele sună, mesajele se succed, iar informaţia se schimbă de la o oră la alta. Cartea pare să fi rămas aceeaşi, dar lumea în care este citită s-a schimbat, iar bibliotecile încearcă să găsească un echilibru între foşnetul paginii şi ritmul alert al lumii digitale.

Biblioteca Judeţeană „Bod Peter” din Sfântu Gheorghe nu se mai bazează doar pe bogăţia şi prestigiul colecţiilor sale, ci caută modalităţi prin care să rămână relevantă într-o lume în care distanţa dintre o întrebare şi un răspuns se măsoară în câteva secunde. Iar miza e să facă faţă acestei schimbări fără să renunţe la ceea ce o defineşte, prin urmare în jurul cărţii au apărut festivaluri, ateliere, programe pentru copii, tehnologie şi întâlniri între oameni care, altfel, poate nu s-ar fi întâlnit niciodată.

Răspunsul la întrebarea: cum mai aduci cititorul la carte într-o epocă în care aproape totul se întâmplă pe ecran, nu a fost o luptă cu telefonul sau tableta, ci transformarea „concurenţei” într-un instrument.

„Ne-am dat seama că poate nu noi suntem cei care trebuie să scoată telefonul din mâna copilului, dar trebuie să punem cartea lângă sau trebuie să combinăm cele două lucruri”, a declarat pentru AGERPRES, directorul bibliotecii, Szonda Szabolcs.

Iar filosofia sa s-a văzut cel mai bine la Târgul de Carte şi Festivalul de Literatură Contemporană Sepsi Book de la Sfântu Gheorghe, pe care Biblioteca Judeţeană l-a organizat pentru a cincea oară în acest an.

Strategia Bibliotecii Judeţene din Sfântu Gheorghe a mers, însă, şi mai departe, prin lansarea programului „La drum cu lectura”, care încearcă să aşeze cartea în viaţa copiilor de la vârste foarte fragede.

Prin acest program, iniţiat în 2010 şi susţinut de Primăria Sfântu Gheorghe, nou-născuţii primesc un fel de „trusou de lectură”, cu abonament la bibliotecă şi volume potrivite primilor ani de viaţă, însoţite de recomandări pentru părinţi.

„Ne-am gândit că şi comunitatea şi noi avem nevoie de acest program. Ne-am gândit că, poate e un cuvânt mare, să formăm utilizatori încă de la cea mai fragedă vârstă, să formăm oameni iubitori de carte. Asta înseamnă că ne-am gândit la nou-născuţii din Sfântu Gheorghe, care primesc un fel de trusou de lectură, cum ar veni, şi pornesc la drum deja cu lectura. E vorba despre câteva cărţi care pot fi utilizate, pentru că nu pot să spun citite, până la vârsta de 3 ani, deci până intră în grădiniţă. Şi, bineînţeles, nu e vorba doar despre nou-născuţi, ci şi despre familiile lor, pentru că familiile sunt un pilon foarte important în acest program. Familiile primesc şi un fel de îndreptar de lectură, deci un mic ghid, nu cu sfaturi, ci cu recomandări (...) despre cum poate fi apropiat copilul de carte (...) Programul a fost extins şi la nivel liceal, bineînţeles cu cărţi specifice vârstei elevilor (...) Eu zic că dacă un om iubeşte cartea, îi place să se informeze, înseamnă că este un membru mai valoros al comunităţii şi este un câştig şi pentru el şi pentru comunitate”, a mai spus Szonda Szabolcs.

Consiliul local Sfântu Gheorghe a aprobat atât prelungirea până în 2031 a contractului de asociere între partenerii programului, cât şi bugetul aferent derulării acestuia pentru anul 2026, în valoare totală de 44.000 de lei.

Relaţia statornică dintre Biblioteca Judeţeană şi comunitate s-a văzut şi atunci când instituţia a avut, la rândul ei, nevoie de sprijin, neputând, din cauza restricţiilor bugetare, să achiziţioneze o parte dintre titlurile dorite.

„Problemele financiare nu au fost locale, ci au fost restricţiile centrale de la Guvern „citire”. De fapt, asta a însemnat că noi am avut de la Consiliul Judeţean fondurile necesare pentru a cumpăra carte în ultima parte a anului trecut, doar că n-am avut voie să le cheltuim. Şi atunci ne-am gândit să apelăm la publicul nostru drag, la cititorii fideli şi la prietenii bibliotecii (...) A fost o rugăminte prietenească şi noi ne-am mirat şi am fost foarte plăcut surprinşi cât de operativ şi de repede au reacţionat cititorii noştri (...) La începutul acestui an am avut toate cărţile dorite şi suntem foarte bucuroşi că am fost sprijiniţi în aşa măsură şi cu atâta amabilitate şi empatie”, a adăugat Szonda Szabolcs.

Biblioteca Judeţeană Covasna a fost înfiinţată în 1974 şi poartă din 2006 numele cărturarului transilvănean Bod Peter (1712-1769), fiind este una dintre principalele instituţii culturale ale judeţului.

Aflată în subordinea Consiliului Judeţean Covasna, instituţia gestionează un fond de carte de peste 250.000 de cărţi şi alte documente în limbile română, maghiară, dar şi alte limbi şi funcţionează şi ca centru metodologic pentru celelalte biblioteci publice din judeţul Covasna, oferind îndrumare profesională, programe de formare şi asistenţă pentru bibliotecari.

Dar dacă în marile oraşe biblioteca poate încerca să se reinventeze prin evenimente, festivaluri şi alte proiecte culturale, în comunităţile mici supravieţuirea bibliotecilor este uneori mai dificilă, mai ales atunci când resursele financiare sunt puţine.

Un exemplu pozitiv vine din comuna Sita Buzăului, unde biblioteca comunală continuă să-şi păstrează rolul tradiţional, dar şi să se adapteze lumii contemporane, fiind nu doar un spaţiu destinat împrumutului de cărţi, ci şi un loc de întâlnire, de socializare şi educaţie pentru copii şi familiile lor.

Primarul comunei, Nicolae Stoica, aflat la al patrulea mandat, consideră că e obligatoriu ca investiţiile în infrastructură să fie completate de investiţii în educaţie şi cultură.

În ultimii ani, administraţia locală a investit constant în unităţile de învăţământ din comună, construind două grădiniţe noi şi modernizând celelalte clădiri şcolare. În paralel, a încercat să menţină vie şi activitatea culturală, inclusiv prin susţinerea bibliotecii.

„Din primul mandat am constatat că într-o comunitate nu este suficient să faci doar infrastructură mare - apă, canalizare, asfalt sau iluminat. Sunt importante, dar nu mi-am dorit să pierd din vedere educaţia (...) Dacă vrei să dezvolţi comunitatea şi să ceri ceva comunităţii, mai întâi trebuie să o educi (...) În fiecare an am alocat cât am putut pentru fondul de carte, am cumpărat noutăţi editoriale şi am încercat să ţinem fruntea sus. Degeaba faci educaţie în şcoală dacă nu continui acest lanţ. Îl închidem prin activităţi culturale şi prin bibliotecă”, a declarat. pentru AGERPRES, primarul Nicolae Stoica.

Biblioteca funcţionează în cadrul Căminului cultural şi a fost modernizată în ultimii ani. Bibliotecara Maria Magdalena Lazăr, care coordonează activitatea instituţiei de trei ani, povesteşte că atunci când a preluat postul, biblioteca era puţin frecventată de copii. Schimbarea a venit prin parteneriatul cu şcoala şi prin organizarea constantă de activităţi adaptate intereselor celor mici.

Atelierele organizate de bibliotecă includ activităţi tematice de Crăciun şi Paşte, pictură, lectură, proiecţii de film, jocuri, activităţi culinare şi întâlniri interactive.

„Nu putem să facem două ore doar de lectură, pentru că se plictisesc. Avem o poveste, vorbim despre cărţi, dar completăm cu joacă şi activităţi practice. Aşa reuşim să-i apropiem de lectură”, explică bibliotecara.

Fondul de carte este completat anual cu sprijinul Primăriei, accentul fiind pus pe lecturile şcolare. Atunci când nu există suficiente exemplare dintr-un titlu solicitat de elevi, bibliotecara pune mâna pe scaner şi trece la multiplicat.

„Dacă avem o singură carte şi o clasă întreagă trebuie să o citească, o scanăm şi o multiplicăm. O tipărim, o îndosariem şi copiii o pot împrumuta. Ne adaptăm cum putem”, explică bibliotecara.

Pe lângă lectură, biblioteca găzduieşte şi activităţi de robotică realizate în parteneriat cu Fundaţia Progres. Programul, ajuns la al doilea an, reuneşte peste 20 de copii care învaţă noţiuni de programare şi electronică prin intermediul unor kituri educaţionale.

„Pentru comunitatea noastră este un lucru important. Copiii lucrează pe laptopuri, construiesc circuite simple şi învaţă lucruri noi. Le place foarte mult”, afirmă aceasta.

Succesul activităţilor se vede şi în numărul participanţilor. Într-una dintre vacanţele de vară, biblioteca a organizat activităţi în toate cele trei sate ale comunei - Sita Buzăului, Crasna şi Zăbrătău - iar la întâlnirea finală au participat peste 100 de copii.

În jurul bibliotecii s-a format şi o mică reţea de voluntari, iar activităţile sunt sprijinite de cadre didactice, personalul căminului cultural şi de administraţia locală.

Asistentul medical şcolar Prundar Ana Maria, implicată în organizarea atelierelor, consideră că biblioteca joacă un rol important în dezvoltarea relaţiilor dintre copii.

„Reuşim să-i adunăm, să comunice între ei, să vorbească despre cărţile citite şi despre ceea ce îi pasionează. Pentru mulţi dintre ei, biblioteca este în primul rând un loc de întâlnire şi de socializare (...) Eu văd biblioteca şi ca pe un punct de întâlnire pentru familii. Chiar dacă trăim într-o lume a telefoanelor şi a internetului, oamenii au nevoie să se întâlnească, să facă lucruri împreună şi să descopere cărţile în felul lor”, afirmă Prundar Ana Maria.

Sita Buzăului demonstrează că valoarea unei biblioteci nu se măsoară doar în numărul de volume sau în dimensiunea clădirii, ci şi în oamenii care se află în spatele ei.

De la Sita Buzăului, luăm drumul către Comandău, o localitate aflată lângă staţiunea Covasna, la o altitudine de peste 1000 de metri. În anul 2017, biblioteca şcolii a fost grav afectată de un incendiu care a ars din temelii şi şcoala din localitate. Flăcările au mistuit atunci aproximativ 9.000 de volume. Pentru o comunitate mică, pierderea nu a însemnat doar dispariţia unor cărţi, ci şi a unei colecţii construite de-a lungul generaţiilor.

Vestea a depăşit rapid graniţele judeţului şi ale ţării, declanşând un val impresionant de solidaritate. Din această mobilizare s-a reconstruit, în timp, un fond de carte impresionant pentru o comunitate mică, biblioteca Şcolii Generale „Horn David” numărând, în prezent, aproximativ 12.000 de volume.

„Când s-a întâmplat atunci cu şcoala generală, vestea a ajuns nu doar în ţară, ci şi peste hotare. Au venit donaţii de cărţi, rafturi, mobilier şi multe alte lucruri necesare (...) În timpul anilor am primit foarte multe donaţii de cărţi. Biblioteca şcolii funcţionează acum cu aproximativ 12.000 de volume şi este gestionată de o învăţătoare. Copiii pot împrumuta cărţile recomandate de profesori şi cele necesare pentru lecturile din programa şcolară”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Comandău, Kocsis Bela, aflat la cel de-al şaptelea mandat.

În paralel, comuna păstrează şi o bibliotecă publică, care deserveşte întreaga comunitate. Şi aceasta dispune de aproximativ 12.000 de volume, iar accesul la cărţi este asigurat prin intermediul unui angajat al Primăriei.

„Biblioteca comunei are tot aproximativ 12.000 de volume. Nu mai avem un post distinct de bibliotecar, însă există o persoană desemnată care se ocupă de activitate şi îi ajută pe cei care doresc să împrumute cărţi (...) Cândva am avut şi un post de bibliotecar, dar acum, cu restructurările, abia putem să facem faţă cerinţelor (...) Pentru activităţi culturale avem alte spaţii. Biblioteca a rămas bibliotecă. Acesta este rolul ei principal şi aşa funcţionează cel mai bine pentru comunitatea noastră (...) Acum, în câteva minute, poţi găsi pe internet rezumatul unui roman sau informaţiile de care ai nevoie. Viaţa s-a schimbat. Dar atunci când citeşti o carte şi îi răsfoieşti paginile, îţi rămân altfel în memorie personajele, autorul şi povestea. De aceea cred că biblioteca este încă necesară şi trebuie susţinută”, a spus acesta.

Consiliul Judeţean Covasna a încercat, de-a lungul timpului, să creeze o reţea prin care să „nu lase în urmă” nicio bibliotecă rurală, acordând finanţare nerambursabilă pentru reabilitarea şi modernizarea lor, dar şi a altor obiective comunitare, cum ar fi cămine culturale, cabinete medicale şi stomatologice, spaţii pentru tineret, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă şi altele.

Preşedintele Consiliului, Tamás Sándor, a declarat, pentru AGERPRES, că aceste programe, reunite sub genericul „Satul modern”, au scopul de a atenua diferenţele dintre mediul rural şi cel urban în ceea ce priveşte serviciile şi infrastructura şi de a contribui la îmbunătăţirea nivelului de trai al comunităţilor mici.

„Mulţi m-au întrebat de ce pentru mediul rural? Pentru că în mediul urban, oraşele, mai ales municipiile Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, au un buget destul de vast, (...) însă comunităţile locale mici au nevoie şi de idei, dar şi de cofinanţare. De aici pornind, în ultimii ani am iniţiat peste zece programe de dezvoltare locală (...) Iar asta înseamnă că vrem să aducem viaţa de la sat, calitatea vieţii de la sat mai aproape de calitatea vieţii trăite într-un oraş”, a spus Tamás Sándor, punctând faptul că autorităţile locale pot obţine finanţare pentru aceste proiecte cu condiţia de a contribui cu o sumă cel puţin egală cu cea obţinută din partea Consiliului Judeţean.

Cu siguranţă, biblioteca viitorului nu va mai fi doar locul în care mergi să împrumuţi o carte, ci locul în care înveţi, descoperi, te întâlneşti cu alţii şi, uneori, îţi aminteşti de ce merită să deschizi o carte în loc să cauţi un rezumat pe internet.

Pentru că, într-o lume care se grăbeşte tot mai mult, biblioteca rămâne unul dintre puţinele locuri în care timpul nu se măsoară în clickuri, notificări sau secunde, ci în foşnet de pagini.

Foto: Biblioteca Judeţeană „Bod Péter”, Biblioteca Comunală Sita Buzăului/Facebook