În ultima perioadă, parcă suntem bombardați cu imagini „perfecte”. Fețe fără riduri, apusuri care nu par din lumea asta, peisaje care arată prea bine ca să fie reale. Iar multe dintre ele chiar nu sunt. Tehnologiile care generează sau modifică fotografii prin inteligență artificială (AI) au avansat atât de mult, încât uneori e greu să mai știi ce e surprins cu o cameră și ce a fost creat pe calculator. Fotograful Cosmin Lăutar, originar din Întorsura Buzăului, spune că această schimbare nu ar trebui privită ca un pericol în sine, dar recunoaște că vine la pachet cu riscuri. Iar pentru cei care privesc imaginile fără un „ochi” format, lucrurile pot deveni confuze foarte ușor.

AI-ul: unealtă sau pericol? Depinde cum o folosești

Inteligența artificială nu este neapărat un dușman, poate fi un ajutor real pentru oricine lucrează cu fotografii. Totuși, poate deveni problematică atunci când e folosită iresponsabil. AI-ul poate crea imagini care par reale, dar nu au nicio legătură cu adevărul,  iar într-un mediu online unde regulile sunt încă neclare, asta deschide ușa spre manipulare.

„Întradevăr, este periculoasă (n. red. inteligența artificială) dacă e folosită pentru manipulare sau dezinformare. Adevărata fotografie are în continuare valoare tocmai pentru că vine din realitate și emoție autentică”, ne-a spus fotograful Cosmin Lăutar. 

Când editarea depășește limita și fotografia devine altceva

Retușarea imaginii a fost mereu parte din proces: ajustări de lumină, culoare sau mici corecții pe ten de exemplu. 

Problema apare atunci când aceste modificări încep să schimbe adevărul din imagine.

„Linia se trage acolo unde editarea începe să șteargă adevărul din imagine. Dacă adaugi sau scoți elemente esențiale, schimbi formele sau adaugi obiecte care nu există, acea fotografie devine grafică digitală sau manipulare foto”, ne-a mai spus Cosmin. 

Oamenii sunt din ce în ce mai suspicioși: „E reală sau e făcută cu AI?”

Astăzi, pe rețelele sociale, întâlnim zilnic imagini perfecte: peisaje de vis, fotografii cu animale sau chiar știri ilustrate cu cadre impecabile. Dar câte dintre ele sunt cu adevărat reale? Mulți utilizatori încep să se întrebe automat: „E reală sau e făcută cu AI?”. Uneori, chiar și fotografii autentice ajung să fie puse sub semnul întrebării, doar pentru că arată „prea bine”. Această neîncredere afectează felul în care privim fotografia. Ceea ce înainte era o dovadă, o clipă prinsă din viața reală, acum este judecată ca o posibilă iluzie.

„Astăzi, când vezi o imagine perfectă sau emoționantă, prima întrebare nu mai e «unde a fost făcută?», ci «e reală?». Este un subiect puțin delicat. Asta afectează încrederea. Publicul devine mai sceptic, iar fotografia care era văzută ca o dovadă, își pierde încrederea. Cred că e nevoie de puțin timp. Suntem într-o etapă de tranziție, în care AI-ul e încă o noutate pentru mulți, și e normal că reacțiile să fie amestecate: curiozitate, entuziasm, dar și neîncredere. Acum, mulți profită de lipsa de reglementare și folosesc imagini generate fără să le marcheze ca atare și asta nu face decât să adâncească suspiciunea și să afecteze încrederea în tot ce vedem online, dar sunt convins că lucrurile se vor echilibra”, ne mai spune fotograful. 

În acest context, singura soluție pentru fotografi, și nu numai, este să fie cât mai transparenți: să arate clar ce e real, ce e editat și ce e creat cu ajutorul tehnologiei. Numai așa, publicul poate învăța să deosebească adevărul de ficțiune.

Cum îți dai seama dacă o imagine e falsă

Uneori, chiar și fără pregătire specială, putem observa că o fotografie nu e tocmai reală. AI-ul poate greși la detalii mici: degete ciudate, mâini disproporționate, text strâmb sau umbre care nu se potrivesc. Dacă poza nu provine de la o sursă cunoscută sau de încredere, merită să privești cu atenție.

„AI-ul are dificultăți în a reda poziții ale corpului naturale, așadar dacă vezi degete ciudate, palme cu proporții greșite, degete în plus, text sau detalii distorsionate acea imagine nu este cu siguranță una reală. La prima vedere nu le observi, dar dacă analizezi puțin îți vei da seama repede dacă este o imagine generată. Pentru oamenii mai în vârstă, e mult mai greu să-și dea seama că o imagine e generată. Mulți nu sunt obișnuiți cu ideea că o fotografie poate fi complet falsă, dar să pară reală. Din păcate este singurul lucru care mă sperie pentru că cei mai vulnerabili devin ținte ușoare ale dezinformării”, mai spune Cosmin.

AI-ul poate face imagini spectaculoase, dar nu poate înlocui ceea ce trăim cu adevărat. Fotografiile care contează sunt cele care surprind un moment real, cu emoție și context, chiar dacă e simplu, chiar dacă nu e „perfect”.

Acum, când nu mai știm dacă imaginile din feed sunt reale sau generate, devine tot mai important să privim cu atenție și să punem întrebări. Care dintre aceste fotografii ne spun ceva despre lume, iar care sunt doar efecte digitale?

La final, adevărata valoare a fotografiei nu stă în filtre sau algoritmi, ci în ceea ce simțim când privim un cadru autentic. Și poate că asta ar trebui să ne ghideze pe fiecare dintre noi, înainte să dăm share sau like: să ne întrebăm ce e real și ce contează cu adevărat.

Citește și: 

• Cosmin Lăutar, despre fotografia care rămâne, nu în feed, ci în memorie; 

• 6 pași ca să surprinzi momente frumoase cu telefonul, ca un fotograf adevărat.