Extinderea folosirii limbii maghiare şi posibilitatea arborării steagului secuiesc sunt printre cerințele politicienilor maghiari

După ce senatorii puterii au urgentat, în comisii, adoptarea proiectului care prevede ca 15 martie să fie declarată Ziua Maghiarilor din România, UDMR este la un pas să obțină noi victorii în Parlament. Trei comisii din Camera Deputaților au fost convocate luni, din scurt, pentru a da undă verde unui alt proiect important pentru comunitatea maghiară, cel referitor la extinderea folosirii limbii materne și la posibilitatea arborării steagului secuiesc.

În jurul orei 16.30, deputații din Comisia juridică, Comisia de administrație și Comisia pentru drepturile omului au fost convocați la ședință pentru ora 18.00, prin SMS. Urgența? Proiectul UDMR de modificare a Legii administrației publice locale (nr. 215/2001), depus de 30 de senatori și deputați ai Uniunii pe 29 mai 2017. După votul din comisii, la fel ca în cazul proiectului privind ziua de 15 martie, trebuie dat și votul în plen, după care proiectele trec la cealaltă Cameră.

Proiectul UDMR de amendare a Legii administrației publice locale conține mai multe modificări importante. Una dintre ele privește pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorește redus la 10%.

„În unitățile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice din subordinea acestora (...) au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne”.

Alte două articole aduc și ele modificări esențiale. Primul se referă la unitățile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% și prevede că autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”.

Al doilea articol prevede că autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (...) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.

Sursa: Digi24.

Sursă foto: Agerpres