Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, susţine că prefectul Sebastian Cucu a fost la „un pas“ de a bloca finanţarea proiectelor culturale, sportive şi de tineret, respectiv suma de 3 milioane de lei din bugetul judeţului, pusă la dispoziţia organizaţiile nonguvernamentale, pe considerentul că formularele tipizate au fost tipărite bilingv, în limbile română şi maghiară.

Tamas Sandor a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în cursul zilei anterioare a primit o sesizare din partea prefectului, care a solicitat modificarea documentaţiei, iar Consiliul Judeţean a fost forţat să accepte această cerere pentru a nu bloca finanţarea proiectelor.

„S-a iscat o dispută destul de aprigă în Consiliul Judeţean pe această temă (...) Prefectul ne-a sesizat să modificăm hotărârea, pentru că, în caz contrar, o atacă în instanţă. Dacă o atacă, atunci hotărârea se suspendă de drept şi atunci 500 de asociaţii, fundaţii, biserici etc. pierd posibilitatea de a obţine finanţare de la Consiliul Judeţean pentru activitatea lor. Şi ştiţi ce a atacat prefectul? O anexă la anexă, respectiv formularul solicitantului, care era în două limbi, în română şi, în paranteză, în limba maghiară (...) aşa cum permite, de altfel, legea (...) Dacă ne războim cu prefectul, poate câştigăm (...), ştiu că dreptatea e de partea noastră, dar la ce ne va folosi asta dacă între timp blocăm fondul de proiecte?(...) În cadrul şedinţei am decis, după multe dispute, să modificăm anexa la hotărâre, să rămână numai în limba română, ca să dăm posibilitatea asociaţiilor şi cetăţenilor să acceseze aceste fonduri, deşi ştim foarte bine că am făcut un pas sau o jumătate de pas înapoi“, a declarat Tamas Sandor.

El a ţinut să sublinieze că legislaţia românească prevede dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi folosească limba maternă în raport cu autorităţile publice în localităţile în care ponderea acestor comunităţi depăşeşte 20% din totalul populaţiei, dreptul folosirii limbii materne fiind stipulat şi de Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, ratificată de ţara noastră.

„Mie nu mi se pare normal, sincer vă spun, nu mi se pare normal. În loc să deschidem posibilităţile, să deschidem relaţiile noastre interumane, unii vor să se ducă spre o ţară retrogradă, naţionalistă“, a mai spus Tamas Sandor.

El a menţionat că, deşi CJ a făcut acest compromis din considerente pragmatice, „lucrurile nu se vor opri aici“, iar acest caz va fi adus la cunoştinţa forurilor europene, împreună cu alte exemple de încălcare a drepturilor minorităţii maghiare.

Prefectul Sebastian Cucu a subliniat că nu a cerut CJ altceva decât să respecte legea, menţionând că aceasta prevede obligativitatea ca actele administrative să fie întocmite în limba oficială a statului român, deci nu bilingv, cu posibilitate de traducere în limba minorităţii.

„Nu este vorba aici despre nicio încălcare a drepturilor minorităţilor, este vorba despre respectarea legii. Iar Legea 215 spune foarte clar că documentele oficiale, respectiv hotărârile consiliilor locale, consiliilor judeţene se întocmesc în limba oficială a statului, deci în limba română, iar apoi sunt traduse în altă limbă, în acest caz în limba maghiară. Noi nu am cerut altceva decât respectarea legii, pentru că anexele sunt şi ele părţi ale hotărârii“, a declarat pentru AGERPRES, prefectul Sebastian Cucu.

El a mai adăugat că formularul bilingv pus la dispoziţia ong-urilor de către CJ a creat confuzii anul trecut, iar măsura luată de Prefectură a avut şi rolul de a evita repetarea acestora.

„Anul trecut am primit o sumedenie de reclamaţii din partea unor asociaţii româneşti care nu au putut accesa fondurile pentru că formularele erau greşite, prost traduse sau traduse doar pe alocuri, nu au înţeles şi nu au fost declarate eligibile. Noi am vrut să fim foarte vigilenţi, pe de o parte să cerem respectarea legii, iar pe de alta, să evităm confuziile şi dificultăţile create tocmai de formularul bilingv“, a mai spus prefectul Sebastian Cucu.