Fondurile vor fi atrase prin diferite programe, spun șefii județului

Strategiile macro și micro-regionale ale Consiliului Județean (CJ) Covasna prevăd investiții de peste 300 de milioane de euro în următorii 5 ani. De la infrastructură rutieră, până la școli, sănătate, apă și canalizare, turism, finanțări pentru firme noi - toate își găsesc loc în proiectele și viziunea optimistă a liderilor de la județ.

„Cu toate problemele financiare pe care le-am avut anul trecut, am demarat un program de modernizare a localităților din județul Covasna. Am mai discutat despre acest program, dar a început să se concretizeze. Asta înseamnă că în următorii 5 ani de zile, până în 2023, vor ajunge în județ peste 300 de milioane de euro pentru dezvoltare pe infrastructură”, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor.

Împărțite pe surse de venit, situația va fi următoarea, potrivit șefului județului: PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) – 22 de milioane de euro, pentru dezvoltarea a 15 localități covăsnene; PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) – 115 milioane de euro, în investiții precum Școala de la Comandău, tabăra de tineret din aceeași localitate și altele; POIM (Programul Operațional de Infrastructură Mare) – 100 de milioane de euro, pentru extinderea rețelelor de apă potabilă și canalizare în mediul rural și în zonele localităților ce țin de orașe sau programul european LIDER, de unde ar urma să sosească aproximativ 9 milioane de euro.  

„Plus proiectele orașelor, despre care nu am vorbit, pentru că totuși sunt orașe cu un potențial bun. Am ajuns aici undeva la 300 de milioane de euro, care sunt sigur că în următorii 3 - 5 ani de zile vor ajunge și la noi în județ”, a mai spus Tamás Sándor.

Apă și canal pentru 95% dintre localitățile județului

Viziunea optimistă a Consiliului Județean are planificate investiții chiar și până în 2030, mai ales în ceea ce privește reabilitarea și extinderea rețelei de apă potabilă și canalizare. Dacă în prezent nici jumătate dintre localitățile covăsnene nu beneficiază de acest serviciu, în mai bine de 10 ani aproape toate vor trebui aliniate la standarde de trai decent, de secol XXI.

„Noi avem o viziune până pe 2030. Momentan, 50% din mediul rural are asigurată apa potabilă și canalizare. Până în 2030, intenționăm ca acest procent să se ridice la 95%. Cum? Avem o posibilitate de finanțare prin POIM. Am pregătit deja faza inițială, am contractat firma care ne oferă consultanță și care ne întocmește caietul de sarcini, pentru a putea demara acest program european”, a explicat președintele CJ.

Sistemul sanitar

Indiferent de sursa de investiție, buget european, național sau județean, Consiliul Județean Covasna vrea să continue dezvoltarea sistemului sanitar, astfel că vor începe lucrări și în ceea ce privește Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean, prin dotare nouă, dar și o construcție separată, care să dubleze spațiul de muncă, dar și construirea unei noi clădiri pentru Secția de Pneumologie, dotarea acesteia sau realizarea laboratorului de imagistică medicală.

„Pe lângă proiectele europene, avem și proiecte pentru care cerem finanțare Guvernului României din bugetul național. Dacă nu, atunci (n.red. vom investi) din bugetul nostru. Ceea ce este sigur, că a venit înștiințare deja, în decembrie, este că am câștigat un proiect european de 8 milioane de lei, însemnând dezvoltarea UPU. (...) Vom avea o clădire nouă pentru Pneumologie și încă una pentru centrul Stroke și imagistică medicală și rezonanță magnetică. În plus, când vom ajunge să construim UPU, vom avea și un heliport, primul din județ. Deci în ceea ce înseamnă viziunea asupra sistemului sanitar în următorii 5 – 10 ani de zile, eu cred că pot să afirm că am fost, suntem și vom fi gazde mai bune ale Spitalului Județean, decât a fost ministerul de resort cândva”, a mai ținut să precizeze Tamás Sándor.

La capitolul de atrageri de investiții se mai numără și programele de START-UP, coordonate de CJ. Acestea vor continua și în anii viitori, și se preconizează finanțări de până la 100.000 de euro pentru sprijinirea tinerilor care vor să înființeze întreprinderi sociale.

Bilanțul pe 2018, viziune interconectată cu celelalte județe

Liderii județului au scos în evidență, într-un bilanț pe anul 2018, contractele semnate anul trecut în parteneriat cu județele Brașov și Harghita, pentru reabilitarea infrastructurii rutiere din zona Baraolt, dar și a celei care face legătura între zona Întorsurii și orașul Covasna, prin Valea Mare și Boroșneu Mare.

Deocamdată însă, până să ajungă „grămada” de bani în județul Covasna, reprezentanții autorității județene spun că așteptă cu interes ca Guvernul să stabilească bugetul pe anul 2019, însă că nu există speranțe, la cum se vede treaba, ca acest lucru să se întâmple înainte de luna martie.