Patru actrițe de la TAM vor fi sărbătorite sâmbătă pentru activitatea pe scenă
Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, care a reintrat în agenda culturală a orașului cu o ofertă bogată și înnoită vizibil, își sărbătorește sâmbătă patru dintre actrițele care și-au dedicat timpul și întregul talent publicului în fața căruia au jucat nenumărate roluri. Este vorba despre Duța Guruianu și Ileana Surdu, în prezent pensionate, care sunt sărbătorite pentru „o viață petrecută pe scenă”. Alături de ele se vor afla și actrițele Mona Codreanu și Mirela Bucur, ultima fiind și regizoare. Acestea din urmă aniversează 20 de ani de activitate la TAM.
Deși venită de curând în echipa teatrului din Sfântu Gheorghe, noua directoare, Anna Maria Popa, s-a atașat rapid de colegii săi și este hotărâtă să le arate prețuirea sa cu fiecare prilej. Un prim pas în acest sens este evenimentul aniversar de sâmbătă, 17 octombrie, de la ora 18:30 în foaierul teatrului. „Considerăm că este foarte important să sărbătorim și să mulțumim într-un cadru festiv tuturor acelor oameni care și-au petrecut o mare parte din viață pe scenă, în slujba publicului. Întâmplător, anul acesta sărbătorim patru actrițe, dar ne dorim ca acest eveniment să devină o tradiție și să ne bucurăm împreună ori de câte ori un membru al echipei noastre sărbătorește ceva notabil“, a declarat directoarea TAM.
Pentru actrițele care și-au încetat deja activitatea pe scena teatrului din Sfântu Gheorghe, evenimentul este un nou prilej de reîntâlnire cu publicul care le-a aplaudat și o ocazie de a primi confirmarea valorii lor și a muncii pe care au depus-o într-o viață petrecută pe scenă.
Împăcată cu realizările sale artistice și cu întreaga sa carieră, Duța Guruianu este convinsă că s-a retras din teatru la momentul potrivit și simte că tot ce a avut de demonstrat a demonstrat. „Mi-e greu să mă gândesc ce mă făceam dacă nu eram actriță. Cred că așa a fost să fie. Ține de destin. Am crezut că actoria este dragostea vieții mele, dar am constatat că, de fapt, a fost o cale care m-a dus către dragoste. Am trecut prin niște episoade foarte frumoase, am jucat tot ce am vrut să joc. Acum nu mai vreau să joc. Am renunțat definitiv la actorie. Dacă am ajuns până aici, atunci ce am realizat în teatru a fost calea pe care trebuie să o urmez”, mărturisește actrița, care a jucat pe scena Teatrului „Andrei Mureșanu” încă de când a luat ființă. Dacă ar trebui să își exprime un regret, acela ar fi legat doar de faptul că în cariera sa au fost anumite roluri pe care consideră că nu le-a jucat suficient, deși ar fi putut bucura cu ele un public mult mai numeros.
Mai nostalgică și poate încă legată de teatru este Ileana Surdu, pentru care încetarea carierei de actriță a venit când încă și-ar mai fi dorit să fie pe scenă. „Să te desprinzi de munca pe care ai făcut-o este mai mult tristețe decât bucurie. Teatrul a fost totul pentru mine. Fiecare rol pe care l-am jucat a fost cel mai bun. Eu încă mai colaborez cu TAM. Aproape în fiecare seară eu visez că mă pregătesc să intru în spectacol. Visez că nu îmi găsesc o fustă, un papuc, că nu reușesc să mă machiez sau că părul nu mi se aranjează cum trebuie”, ne-a mărturisit nostalgic actrița, pentru care despărțirea de colegi este destul de neplăcută.
Pentru actrițele care au petrecut pe scenă 20 de ani, dar care încă mai au multe de arătat, Teatrul „Andrei Mureșanu” este o parte importantă din viața lor, pe care au trăit-o pe toate nivelurile. „Pentru mine teatrul reprezintă un buchet de emoții, trăiri, încercări, provocări, spectacole, turnee, deplasări, roluri. M-am maturizat artistic odată cu trecerea acestor ani și am sentimentul că au trecut doi ani, nu 20”, spune Mona Codreanu, care își amintește amuzată că la începuturile carierei a jucat în spectacolul Requiem, regia Horațiu Mihaiu, unde era dublură și, în timpul în care s-a jucat spectacolul, a ajuns să treacă prin toate rolurile feminine din spectacolul respectiv.
Mirela Bucur vede în teatru un mod de viață, dar și un mijloc de perfecționare continuă și autodepășire. „Mă simt datoare să le mulțumesc tuturor pentru înțelegere, pentru ajutor, pentru partea de creație cu care au venit întotdeauna, pentru bunătatea și dorința de-a face ceva lângă mine, de-a participa la proiectele mele. Mulțumesc celor care au crezut în mine. Mulțumesc în egală măsură celor care n-au făcut lucrurile acestea căci şi de la ei am avut ceva de învățat. M-au ajutat să mă concentrez, să încerc să devin mai bună în meseria mea, mai competitivă”, spune actrița și regizoarea Mirela Bucur.
Legat de TAM are o mulțime de amintiri și întâmplări care i-au schimbat viața. „Întâmplări care m-au marcat au fost multe, dar aș menționa două praguri mari în cariera mea la Teatrul din Sfântu Gheorghe. Unul a fost prin 2000, când Ioana Gajdó și Nelu Roman, doi actori de excepție, premiați de altfel în spectacolul meu de atunci, m-au scos din cabina în care se pregăteau costumele și m-au urcat pe scenă. Mi-au spus: „Fată dragă, nu ne mai povesti spectacolele ce le visezi, ci fă-le! Fă-le cu noi!” și asta mi-a dat mult curaj și încredere să merg mai departe. A doua întâmplare și cumva legată de prima este momentul 2005 când buna mea regizoare tehnică, Lidia Baciu, m-a luat de-o aripă și mi-a spus „Gata! Tu nu mai faci regie ca o amatoare, te duci la facultate și te specializezi ca la carte”. A stat lângă mine și m-a ajutat să scriu proiectul și mi l-a redactat și a visat împreună cu mine cum intru la facultate, apoi m-a sprijinit și continuă să mă sprijine”, ne-a povestit actrița care înainte de a veni la Teatrul „Andrei Mureșanu” a lucrat doi ani la Teatrul „Ioan Slavici” din Arad. Ea spune că întreaga sa carieră a fost marcată de ceea ce s-a întâmplat la TAM, dar este convinsă că mai are încă multe de arătat publicului de la noi și numai. „Mai am multe de făcut și sper că voi mai avea putere să mă reinventez de fiecare dată și să fac spectacolele bine, așa cum au fost și cele de până acum”, a spus Mirela Bucur.
Cei care le-au aplaudat pe scenă de-a lungul timpului pe cele patru actrițe au sâmbătă prilejul de a le fi alături într-un cadru intim, ca între prieteni. Venind la petrecerea aniversară organizată în foaierul teatrului, ei vor putea admira o expoziție de afișe și fotografii în care sunt surprinse cele patru doamne ale teatrului în diferite roluri pe care poate și le amintesc sau pe care credeau că le-au uitat.