„Paradisul acvatic” de la Valea Crişului ar putea fi inaugurat în acest an
Lacul amenajat în craterul fostei mine de lignit de suprafaţă de la Valea Crişului, denumit de localnici 'micul Balaton', ar putea fi inaugurat în acest an.
Primarul comunei Valea Crişului, Kisgyörgy Sándor, a declarat că lacul, cu o întindere de 27 de hectare, a fost umplut parţial cu apă, dar nivelul acestuia ar mai trebui să crească cu circa 70-80 de centimetri pentru a atinge cota optimă.
Lacul se umple natural, apa provenind din izvoarele din fundul gropii, dar anul trecut, fiind secetă, nivelul acesteia nu a crescut nici măcar un centimetru, a spus primarul. Ce-i drept, lacul e întins şi atunci şi evaporarea e mare.
Autorităţile locale vor să construiască şi o bază sportivă internaţională în jurul acestui lac, unde să poată fi practicate nu doar sporturile nautice.
„Vrem să amenajăm piste pentru biciclete şi pentru atletism, mai avem încă cinci hectare de teren lângă lac unde putem face diverse terenuri şi un centru de agrement. (...) Practic, lucrările de ecologizare s-au terminat, iar anul acesta trebuie predată lucrarea, dar nu se ştie cine o va prelua pentru că Societatea Naţională a Cărbunelui (SNC) Ploieşti, aflată acum în insolvenţă, consideră că este proprietarul terenului. (...) În anul 2002 s-au emis certificate de proprietate pe numele lor, deci nu titluri, doar certificate, dar terenul nu e încă intabulat, ăsta e norocul nostru. Vrem să atacăm hotărârea, care după părerea noastră a fost nedrept emisă în favoarea SNC. (...) Sperăm ca lacul să intre în proprietatea localităţii şi noi să fim cei care îl inaugurăm”, a spus primarul comunei Valea Crişului.
Exploatările la cariera de lignit au început în anii '80, dar niciodată nu au fost prea rentabile, întrucât cărbunele nu era de calitate. La câţiva ani după 1989, mina a fost închisă, iar în urmă a rămas o groapă imensă, ca o rană în adâncul pământului.
În anul 2003, Ministerul Industriilor de atunci a luat decizia de a derula un amplu proiect de ecologizare, cu sprijinul Băncii Mondiale, care prevedea, printre altele, taluzarea malurilor, amenajarea de spaţii verzi şi a unui lac în locul fostei exploatări miniere de suprafaţă.
Dacă în urmă cu câţiva ani nimeni nu dădea doi bani pe terenurile din Valea Crişului, astăzi sunt la mare căutare, dar localnicii au 'îngheţat' tranzacţiile, convinşi fiind că se vor îmbogăţi după venirea turiştilor atraşi de 'paradisul acvatic'.