Un nou fenomen circulă pe rețelele de socializare și pune în pericol viața adolescenților. Este vorba de „Paracetamol Challenge”, care presupune înghițirea unor cantități mari de paracetamol, iar cel care ajunge să petreacă cele mai multe zile în spital câștigă. Dar ce îi determină, de fapt, să accepte astfel de provocări? Cum influențează rețelele sociale comportamentul lor și de ce percep pericolele diferit? Am stat de vorbă cu psihologul Grațiela Stroie pentru a înțelege mecanismele psihologice care îi fac vulnerabili în fața unor astfel de trenduri.

Adolescența este o perioadă critică în care tinerii își formează identitatea și au nevoie de recunoaștere. Tinerii sunt mai influențați de părerea celor de aceeași vârstă decât de sfaturile adulților. 

„Aprecierea din partea celorlalți, fie prin «like-uri», comentarii sau reacții pozitive, poate activa sistemul de recompensă din creier, făcându-i să caute astfel de experiențe din nou și din nou.  Aşadar dorința de validare și apartenență, alături de presiunea socială și influența grupului, adică presiunea de a nu fi «outsider», îi determină să fie mai predispuși să ia decizii riscante. Totodată, creierul unui adolescent fiind încă în dezvoltare,  capacitatea de a evalua riscurile pe termen lung este redusă, iar impulsivitatea mai mare. Acest lucru înseamnă că adolescenții tind să prioritizeze recompensele imediate (ex. popularitatea) în defavoarea consecințelor pe termen lung (ex. riscul real asupra sănătăţii)”, ne-a spus psihologul Grațiela Stroie. 

Platforme precum TikTok și Instagram sunt construite astfel încât să capteze atenția cât mai mult timp, oferă mici doze de dopamină, care creează o dependență de conținut nou și spectaculos. 

„Dacă un adolescent vede o provocare periculoasă într-un context de divertisment și succes aparent, creierul său va asocia acel comportament cu o recompensă socială. Iar vizionarea repetată a conținutului riscant reduce percepția asupra pericolului real, adică desensibilizează, creând falsa impresie că «nu e chiar atât de grav». Dacă o provocare periculoasă devine virală, ea va fi expusă unui număr mare de adolescenți, creând iluzia că «toată lumea o face». Acest fenomen crește acceptarea socială a provocării. Deci «nu e atât de grav» împreună cu «toată lumea o face» şi vreau să fac şi eu parte dintre ei este reţeta nenorocirii”, a adăugat Grațiela. 

Anumite semne emoționale și comportamentale pot indica o predispoziție mai mare a unui adolescent de a participa la astfel de provocări. 

„Izolarea socială, lipsa prietenilor în viața reală sau probleme precum anxietatea, depresia sau bullying-ul pot face ca un adolescent să caute validare în mediul online”, avertizează psihologul. 

De asemenea, schimbările bruște de comportament, fie în direcția izolării, fie a unei atitudini exagerate, pot fi semnale de alarmă.

Interzicerea accesului la internet sau pedepsele aspre nu sunt soluții eficiente. În schimb, discuțiile deschise, bazate pe curiozitate și gândire critică, pot ajuta adolescenții să înțeleagă mai bine pericolele din mediul online, ne-a mai spus Grațiela Stroie.

***

Statisticile furnizate de SJU din 2023 arată că medicamentele se numără printre cei mai comuni agenți de otrăvire, alături de produse cosmetice și de curățare, pesticide sau alcool. Printre cele mai frecvente substanțe implicate în intoxicații se află antipireticele și analgezicele, precum paracetamolul, dar și medicamentele pentru răceală, vitaminele sau anumite antimicrobiene.

În acest context, specialiștii avertizează că accesul facil la astfel de substanțe, combinat cu influența rețelelor sociale, poate crește riscul de expunere la intoxicații severe. Educarea tinerilor și supravegherea atentă a consumului de medicamente sunt esențiale pentru prevenirea unor situații cu potențial tragic.