Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, fost mitropolit al Ardealului, a fost omagiat marţi după-amiază de către membrii comunităţii româneşti din Sfântu Gheorghe, la împlinirea a 143 de ani de la trecerea în eternitate.

Manifestările comemorative, organizate de Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna“, au avut loc la Biserica ortodoxă aflată în vecinătatea statuii mitropolitului, dezvelită în 1995, şi a primei şcoli confesionale româneşti din Sfântu Gheorghe, atestată documentar din anul 1799.

Preşedintele Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna“, preotul Sebastian Pârvu, a declarat pentru AGERPRES că este al 24-lea an consecutiv în care comunitatea românească din judeţul Covasna cinsteşte, printr-o suită de manifestări, memoria Sfântului ierarh Andrei Şaguna, canonizat de Biserica Ortodoxă în anul 2011.

„Pentru noi, românii din Covasna şi Harghita, mitropolitul Andrei Şaguna, sfântul arhiereu Andrei Şaguna reprezintă un model, o forţă (...) A reuşit să revigoreze nu doar viaţa bisericească, ci şi spiritualitatea românească sau mai bine zis sentimentul naţional (...) Liga ‘Andrei Şaguna’ se numără printre primele organizaţii care au solicitat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe canonizarea ierarhului Andrei Şaguna (...) Noi l-am simţit pe Andrei Şaguna aproape de noi în primul rând pentru că a fost în Sfântu Gheorghe de multe ori, s-a implicat în refacerea acestei biserici unde ne aflăm acum, (...) prima şcoală românească din Sfântu Gheorghe a beneficiat de sprijinul financiar din partea Mitropoliei, din partea ierarhului. A făcut mult bine comunităţii româneşti (...) Într-adevăr, iubindu-şi patria şi neamul şi categoric biserica, locul lui este între sfinţi“, a declarat părintele Sebastian Pârvu.

Dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre fondatorii Ligii, a evidenţiat, printre altele, actualitatea mesajului transmis de mitropolitului Andrei Şaguna în anul 1870, când a solicitat sprijinul românilor din ţară pentru reabilitarea primei şcoli confesionale.

„Uitaţi ce scria Andrei Şaguna în 1870: ‘Ştim cu toţii, iubiţilor, între ce împrejurări critice au trăit confraţii noştri din ţinutul secuimii şi trăiesc încă şi până în zilele de astăzi (...) Nicăieri nu este atât de ameninţată naţionalitatea şi confesiunea noastră ca acolo. Să prevenim, deci, iubiţilor, pericolul acesta ce ne ameninţă cu pierderea unui membru însemnat din trupul bisericii şi al naţiunii noastre’. Câtă actualitate (...) Deşi lumea s-a schimbat în această perioadă, condiţiile de minoritari numeric a creştinilor ortodocşi români din zonă sunt aceleaşi, iar ameninţările şi provocările la fel de actuale. De aceea, pe lângă ceea ce facem noi prin forţe proprii, prin ceea ce se realizează prin solidaritatea românilor de pretutindeni, avem nevoie de ajutorul şi sprijinul conducerii statului român pentru prezervarea şi afirmarea identităţii noastre româneşti, nu împotriva concetăţenilor maghiari, ci pentru a realiza şi a ne menţine cu identitatea noastră în acest binecuvântat spaţiu din arcul intracarpatic“, a declarat arhivistul Ioan Lăcătuşu.

Manifestările reunite sub genericul „Zilele Andrei Şaguna“ vor continua până pe data de 9 iulie cu expuneri, lansări de carte, mese rotunde şi dezbateri pe teme legate de istoria şi cultura românească, de convieţuirea interetnică, precum şi alte subiecte de actualitate. Printre invitaţi se numără oameni de cultură, cercetători, teologi, muzeografi, arheologi, istorici, etnografi, arhivişti, sociologi etc.

„Ne bucură faptul că avem zeci, sute, mii de studii, sute de cărţi publicate de oameni inimoşi care s-au implicat fie din cadrul Ligii ‘Andrei Şaguna’, fie din partea Centrului ‘Nicolae Colan’ sau a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, adică o mână de oameni, o mare familie de români, care şi-au jertfit din timp, zi şi noapte, în aşa fel încât istoria noastră să fie scoasă la lumină, pentru că exista, din păcate, un vid de informaţii în ceea ce înseamnă istoria noastră aici. (...) Nu pot să nu spun că este o mare parte de publicaţii sau de lucrări care omit elementul românesc din istoria acestui loc, ceea ce este un lucru trist. Acum, în anul 2016 să spui că există doar o etnie şi cealaltă nu există, când dovezile sunt clare... Noi nu inventăm roata, noi acum ne spunem istoria“, a menţionat preotul Sebastian Pîrvu.

Zilele „Andrei Şaguna“ vor continua vineri, la Sfântu Gheorghe, cu simpozionul „Istorie, cultură şi credinţă românească în Transilvania“, urmat, sâmbătă, de dezbaterea cu tema „Două decenii în slujba istoriei şi culturii româneşti“, dedicată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan“. Tot sâmbătă este programat colocviul „Realizări şi priorităţi din domeniul cercetării socio-umane“ şi decernarea premiilor anuale I.I. Russu.

Duminică, 3 iulie, în localitatea Vâlcele, de lângă Sfântu Gheorghe, va avea loc tradiţionala serbare câmpenească Nedeia Sânpetrului, la care îşi dau concursul artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Braşov.

În cadrul „Zilelor Şaguna“ a fost cuprinsă şi o întâlnire a liderilor societăţii civile româneşti cu primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni şi locali din judeţul Covasna, moderată de PS Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei, în cadrul căreia vor fi discutate priorităţile comunităţii româneşti.