Până în 2030, 70% din blocurile din Sfântu Gheorghe ar trebui să fie reabilitate termic. Acesta este un obiectiv pe care îl țintește autoritatea locală. Consiliul Local l-a aprobat joi, prin Strategia locală în domeniul eficienței energetice, de reducere a consumului de energie și a emisiei de CO₂ din municipiul Sfântu Gheorghe. Este un document, bazat pe un studiu, care va fundamenta argumentele primăriei când va depune cereri de finanțare externă. Pentru că e imposibil de atins un astfel de obiectiv cu bugetul local, având în vedere că estimarea este de 200 de milioane de euro. 

Viceprimarul Tóth-Birtan Csaba a explicat în plenul ședinței de joi, când s-a votat aprobarea Strategiei, că obiectivul de eficientizare energetică și reducere a emisiilor de dioxid de carbon este unul european, dar și național și implicit local. Iar pentru că este un țel prioritar al Consiliului Local, autoritățile au comandat un studiu, care să le spună care e situația la fața locului. 

„Au fost evaluate toate scările de bloc din oraș. De aceea propunem strategia din anexă. V-aș spune doar câteva date: din 1.003 scări, 932 nu au fost izolate, iar acolo unde s-au făcut intervenții, au fost făcute fără autorizații de construire. La 72 au fost efectuate niște lucrări de termoizolare care au avut autorizații de construcții. La 11 scări e în curs în Programul Regional, respectiv cu altele am avut proiecte prin PNRR, la care în prezent se finalizează contractele de finanțare. Am spune că 83% trebuie termoizolate și 79% au eficiență energetică sub categoria D”, a spus viceprimarul, potrivit traducerii asigurate în plen. 

În același fel a fost prezentată și ținta îndrăzneață, care prevede reabilitarea energetică a 70% din blocuri. 

„Strategia este destul de cutezătoare. Bineînțeles, orice strategie trebuie să fie așa, dar trebuie să fie și sustenabilă. Desigur, depinde și de sursele pe care le putem atrage, dacă vom avea șansa. Am dori ca până în 2030 să reabilităm termic 70% din blocurile care au nevoie. În această strategie se stabilește un cuantum între cele cu peste patru și sub patru etaje. Valoarea estimată este de 200 de milioane de euro, care, bineînțeles, sub nicio formă nu poate fi suportată din bugetul local. Sperăm să putem atrage surse cu care să putem susține acest parcurs”, a subliniat Tóth-Birtan Csaba. 

Viceprimarul a punctat, într-o declarație pentru Observatorul de Covasna și CovasnaMedia.ro, că ținta de 70% dintre blocuri reabilitate energetic până în 2030 este sustenabilă în măsura în care vor exista linii de finanțare de unde se pot accesa acești bani. „Dacă nu o să fie resurse externe, nu o să fie sustenabil, pentru că locatarii nu au forța financiară necesară. Probabil din acest motiv nu s-au făcut până acum aceste lucrări sau au făcut niște peticiri care nu acoperă tot blocul”, ne-a declarat Tóth-Birtan Csaba. 

Luni este programată o nouă ședință, de această dată extraordinară, în care consilierii locali vor stabili care sunt cele 15 scări de bloc pentru care vor începe demersuri pentru includerea în PNRR. 

În documentele aprobate joi se mai arată și că „Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe are în derulare și un contract privind realizarea unei platforme/aplicații online interactive de urmărire în timp real a datelor/lucrărilor de reabilitare energetică a blocurilor de locuințe”. 

Strategia adoptată acum este un prim pas, nu o asumare oficială a țelului, ci doar un document care va servi autorităților locale în accesarea fondurilor europene în intervalul 2023 – 2030. 

La partea de obiective generale, din raportul de specialitate alăturat proiectului de hotărâre privind aprobarea strategiei, scrie, printre altele, că demersurile vor conta nu doar în ameliorarea aspectului urbanistic al orașului, ci și în: 

• Reducerea consumului de energie pentru încălzirea blocurilor de locuințe și implicit reducerea costurilor de întreținere cu încălzirea;
• Diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• Creșterea independenței energetice, prin reducerea consumului de combustibil utilizat la prepararea agentului termic pentru încălzire;
• Scăderea costurilor de întreținere; o mai bună sănătate a locatarilor vizați;
• Economii financiare anuale din măsurile de eficiență energetică;
• Reducerea emisiilor de CO2 generate de consumul de energie, determinat prin utilizarea eficientă a resurselor de energie şi diversificarea surselor de producere a energiei;
• Transparentizare: informarea şi motivarea locuitorilor/proprietari de clădiri cu privire la modul de utilizare a energiei în mod eficient şi cu privire la factorii de decizie şi stadiu implementare program de reabilitare termică blocuri.

Cât despre lucrările care deja se derulează sau urmează să înceapă în aceeași direcție, „se dorește ca strategia rezultată să integreze situația actuală locală”, dar și să fie în linie cu obiectivele europene în domeniu. 

De ce este importantă această strategie locală? Pentru că, protecția mediului, prin reducerea consumului de energie, este o problemă care ne afectează pe toți, în egală măsură.

„Încălzirea globală a provocat și va provoca un număr tot mai mare de evenimente climatice extreme (inundații, secete, precipitații extreme, valuri de căldură), incendii forestiere, deficit de apă, dispariția ghețarilor și creșterea nivelului mărilor, pierderea biodiversității, boli și dăunători ai plantelor, penurii de alimente și de apă dulce, precum și migrația populațiilor care încearcă să scape de aceste pericole. Există dovezi științifice care arată că riscurile de schimbări ireversibile și catastrofice ar crește semnificativ în cazul în care încălzirea globală ar depăși cu 2°C – sau chiar cu 1,5°C – nivelurile preindustriale”, se arată pe site-ul Parlamentului European. 

Este bine de știut și că este în vigoare și Pactul verde european, care de asemenea își propune un set de măsuri ambițioase, printre care: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 55% până în 2030 și decarbonizarea economiei UE până în 2050, conform Acordului de la Paris.