O locomotivă cu aburi unicat, construită în anul 1914 de uzinele Krauss Munchen, ar putea fi repusă în funcţiune anul viitor.

Locomotiva, aflată în proprietatea Consiliului Judeţean Covasna, este garată de mai mulţi ani într-un depou în localitatea Comandău, iar potrivit reprezentantului instituţiei, Papucs András, are o istorie aparte.

„După cunoştinţele noastre, este singura de acest gen din lume. Are o istorie specială, iniţial a fost comandată de un întreprinzător polonez la fabrica Krauss München, dar între timp a intervenit Primul Război Mondial. A stat în fabrică doi ani, apoi a fost luată de armata germană şi folosită ca locomotivă pentru transportarea trenurilor armatei, cu soldaţi şi muniţie. Deci a participat la primul război în Letonia, cumva a ajuns în România, nu ştim cum. Primele documente apar din anii '30 când a fost deja la o cale ferată forestieră şi dusă la Bucureşti pentru reparaţii, iar în anii '60 apare la Comandău şi din fericire a rămas aici. Multă lume a aspirat la ea, şi din Vest au încercat să o cumpere, dar am avut noroc şi a rămas aici. Anul trecut a împlinit o sută de ani de la construcţie, pe cazanul locomotivei scrie 1914, iar anul viitor se împlinesc o sută de ani de la punerea în funcţiune şi acesta ar fi un vis al nostru, să o repunem în funcţiune pentru acest eveniment. Noi sperăm să se realizeze”, a declarat Papucs András.

El a menţionat că locomotiva are un boghiu în faţă, specific locomotivelor de mare viteză, adică un dispozitiv pe roţi de care e articulat şasiul şi care înlesneşte virajul în curbe. În anul 1978, locomotiva a fost folosită la turnarea peliculei „Profetul, aurul şi ardelenii”, regizată de Dan Piţa şi filmată în localitatea covăsneană Comandău.

În urmă cu aproape trei ani, Asociaţia „Şiclău” din Sfântu Gheorghe a demarat o campanie de strângere de fonduri în scopul recondiţionării şi repunerii în funcţiune a acestei locomotive cu numărul CFF 763-247, aflată pe lista obiectelor de tezaur naţional.

Consiliul Judeţean Covasna mai are încă cinci locomotive vechi, două cu aburi şi trei diesel, o parte cumpărate înainte de a ajunge la fier vechi, iar altele primite în administrare de la statul român. „Noi considerăm că aceste locomotive sunt nişte bijuterii, nişte lucrări de artă industrială şi sunt valoroase pentru istoria zonei. Unele dintre ele sunt foarte vechi, au peste un veac şi au fost folosite pe vremuri la exploatările forestiere din zonă, deci au contribuit la dezvoltarea unor localităţi, cum ar fi spre exemplu Comandău”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor.

Planul autorităţilor locale este de a reface şi introduce în circuitul turistic şi vechea cale ferată îngustă dintre Covasna şi Comandău, folosită pe vremuri la exploatarea lemnului, precum şi Planul înclinat, unde buştenii erau transportaţi cu vagoanele prin folosirea forţei gravitaţionale, respectiv a diferenţei de nivel de peste 300 de metri dintre cele două staţii.

„Pe lângă locomotive mai avem şi 14 sau 15 vagoane platformă, un vagon cisternă şi unul de persoane, deci avem cu ce să organizăm pe viitor călătorii pentru turişti. Trebuie, însă, să aşteptăm clarificarea situaţiei juridice a căii ferate. Anul trecut Ministerul Culturii a câştigat un proces, iar când se va finaliza înscrierea în Cartea funciară atunci judeţul va putea să reia procedura de expropriere. Sperăm ca anul acesta să punem lucrurile la punct, procesul a durat şapte ani de zile. Acum avem 27 de kilometri de cale ferată şi ideal ar fi să avem mai mult. Sperăm ca în doi ani să putem circula cu trenurile, în prima fază separat la Covasna şi separat la Comandău, şi apoi şi pe Planul înclinat care a fost construit în urmă cu aproape 130 de ani şi care era folosit la transportul buştenilor din pădure, de la Comandău la Covasna. Folosea forţa gravitaţională, cobora un vagon încărcat care trăgea în sus un vagon gol şi aşa se făcea un transport ecologic şi economic. În 1996 Planul înclinat a luat foc, a fost reconstruit şi a mai funcţionat până în 1999, când s-a oprit fabrica. De atunci şi timpul şi oamenii au ajutat la distrugerea lui, dar nu au distrus de tot şi mai poate fi refăcut”, a mai spus Papucs András.