ACTUALITATE 8 iulie 2014

"Nu există voinţă politică pentru schimbarea predării limbii române la clasele minorităţilor"

de Agerpres | 207 vizualizări

Şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Covasna, Keresztely Irma, a susţinut marţi, într-o conferinţă de presă, că 'nu există voinţă politică' la nivel central pentru schimbarea modului de predare a limbii române la clasele aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât elevii maghiari să poată învăţa mai uşor limba oficială a statului.

Keresztely Irma a afirmat că dacă rezultatele elevilor de la secţiile maghiare care au susţinut examenul de Bacalaureat sunt mai slabe decât ale celor de la secţiile române acest lucru se datorează probei de limba şi literatura română. Anul acesta, promovabilitatea la Bacalaureat în judeţul Covasna a fost de 56%, cu aproape 13 procente mai mare decât anul trecut, dar la proba de limba şi literatura română doar 65% dintre elevi au luat note peste 5, în timp ce la limba maghiară au promovat 90,58% dintre candidaţi, la proba obligatorie a profilului 77,85%, iar la proba la alegere de peste 82%.

Şefa IŞJ a menţionat că se discută de ani de zile despre necesitatea schimbării modului de predare a limbii române la clasele aparţinând minorităţilor naţionale şi, deşi au fost elaborate noile programe şcolare, ele nu se aplică.

Mă întreb şi nu înţeleg de ce nu există voinţă pentru aplicarea altei programe şcolare pentru minorităţile naţionale din România. Sunt gata programele şi nu se aplică. Nu există voinţă politică, altă explicaţie nu am. (...) Toţi spun că limba română trebuie predată altfel decât limba maternă, toţi suntem conştienţi de acest lucru, dar nu se întâmplă nimic. Au fost elaborate programe şcolare şi nu se aplică. (...) Înseamnă că nu e voinţă politică, a susţinut Keresztély Irma.

Ea a vorbit şi în trecut despre necesitatea schimbării sistemului de predare-învăţare a limbii române, arătând că elevii aparţinând minorităţilor naţionale ar trebui să asimileze cuvinte 'vii', pe care să le folosească în viaţa de zi cu zi şi nu arhaisme şi regionalisme care sunt grele şi pentru români.

Şi alţi membri ai comunităţii maghiare din judeţul Covasna şi-au exprimat în repetate rânduri dorinţa ca limba română să fie predată diferenţiat faţă de limba maternă, arătând că elevii maghiari sunt defavorizaţi la orele de limba şi literatura română unde profesorii le cer să interpreteze şi să facă analize pe texte adeseori grele şi pentru cei care vorbesc româna în familie. Aşa se face că mulţi dintre elevii de etnie maghiară au medii bune la limba română pentru că tocesc lecţiile, dar nu pot purta o conversaţie în limba oficială a statului.

După 1990, când şcolile au fost separate pe criterii etnice, elevii români şi maghiari au avut contacte reduse, prin urmare şi mai puţine ocazii de a conversa şi de a-şi dezvolta vocabularul. Unii profesori mai experimentaţi au găsit metode proprii de predare a limbii române care au dat rezultate, iar printre aceştia s-a numărat un dascăl din comuna Bixad care a scos o 'Mică gramatică a limbii române pentru copii maghiari'.

În satul Mărtănuş, comuna Breţcu s-a derulat în urmă cu câţiva ani un proiect intitulat „Să învăţăm cu plăcere limba română”, prin care copiii au beneficiat nu doar de lecţii neconvenţionale, ci şi de excursii în afara judeţului, unde au avut ocazia să audă vorbindu-se doar româneşte.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Lu's, 9 iulie 2014
In martanus sunt 50 % Romani. S Au cheltuit banii degeaba. Dacab lb. romana ar fi predata serios incepand cu clasa o ar fi ceva. Predau in schimb profesori maghiari limbs romana in limba maghiara. De citeste integral
lili, 9 iulie 2014
Dar, sunt interesati copiii maghiari sa invete limba romana, sa stie sa vorbeasca romaneste ?! Atunci, de ce ati separat copiii in scoli separate?! Cea mai sigura cale de a invata limba romana citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.