Nicio persoană prezentă la dezbaterea despre instalaţiile de la Reci nu a avut de formulat obiecţii sau întrebări despre subiect

După seria de proteste iscate în ultima perioadă în jurul fabricii de prelucrare și debitare a lemnului de la Reci, atenția publicului din România părea să se fi îndreptat tot mai mult către problemele de mediu, care includ defrișările ilegale. În realitate, așa cum am putut constata luni în ședința de dezbatere susținută de Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, interesul oamenilor pentru mediu nu se manifestă în fapt. Deși a fost vorba despre o ședință deschisă, îndelung anunțată și mediatizată, participarea a fost foarte slabă. În sala căminului cultural Reci s-au aflat mai puțin de 50 de persoane, între care cel puțin cinci erau reprezentanți ai presei.

Ce-i drept, subiectul nu a fost legat de defrișări, scopul întrunirii fiind dezbaterea publică privind „Instalațiile aferente obținerii energiei verzi la fabrica de debitare și prelucrare lemn Reci” al cărui titular este S.C. Bioelectrica Transilvania S.R.L. Cu toate acestea, fiind vorba despre o centrală, problema impactului asupra mediului este cel puțin la fel de importantă.

La dezbaterea publică de la Reci au participat directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, șeful Serviciului Autorizații, Luminița Bălălău, consilierul superior în cadrul Serviciului Autorizații, Farkas János, și expertul evaluator de mediu Petrass István-Attila.

În deschiderea dezbaterii, directorul APM Covasna a informat publicul participant cu privire la etapa în care se află în prezent în procesul de acordare a autorizației integrate de mediu solicitate de Bioelectrica Transilvania SRL. „Noi am parcurs procedura de obținere a autorizației integrate de mediu conform Ordinului 818/2003, actualizat, și ne aflăm în a treia etapă, etapa de consultare a publicului. Anunțul a fost dat cum scrie legea, cu 20 de zile înainte, publicat în ziar local și astăzi s-au împlinit cele 20 de zile și trebuie să ținem dezbaterea publică. Conform Convenției de la Aarhus, publicul interesat a fost reunit în această sală, unde o să-și spună părerea despre această instalație de obținere a energiei verzi, a curentului electric, cu bune și rele” – a spus Gheorghe Neagu, care a subliniat că solicitarea supusă dezbaterii este încă în analiză.

În continuarea dezbaterii, Luminița Bălălău, șefa Serviciului Autorizații, a făcut un scurt istoric al procedurilor care s-au derulat până la data la care a avut loc dezbaterea, pornind de la Planul urbanistic zonal (PUZ), care a fost realizat de către societatea Holzindustrie Schweighofer pentru amplasamentul pe care astăzi se construiește această investiție. „În faza de plan, societatea Holzindustrie Schweighofer a solicitat aviz de mediu din partea Agenției de Mediu și a și obținut acest aviz în anul 2013. În acea etapă, s-a făcut evaluarea impactului asupra mediului a întregii investiții care era propusă în plan, respectiv fabrica de prelucrare și debitare a lemnului, cât și centrala pe ecogenerare”, a spus Bălălău.

Şefa Serviciului Autorizații a informat că ulterior, la Agenția de Protecţie a Mediului s-au depus două solicitări de emitere a acordului de mediu pentru două proiecte: un proiect venit din partea societății Holzindustrie, pentru fabrica de prelucrare și debitare a lemnului, și un proiect pentru instalații aferente tehnologiei obținerii energiei verzi la fabrica de prelucrare și debitare a lemnului, venit din partea societății Bioelectrica Transilvania SRL. Aceasta a adăugat că, după emiterea acestor acorduri de mediu din partea Agenției, s-a trecut la următoarea etapă și anume etapa de autorizare a celor două investiții, iar în momentul de față APM Covasna se află în procedură de emitere a autorizației integrate de mediu pentru Bioelectrica.

Reprezentanta APM Covasna a mai precizat că instituția a avut observații la documentațiile depuse și a solicitat în două rânduri completări înainte de a trece la etapa obligatorie a dezbaterii publice.

Prezentare mult prea tehnică a instalaţiei

Cei prezenți la ședința de la Reci au dat apoi un adevărat test de răbdare, când cuvântul i-a revenit expertului evaluator de mediu Petrass István-Attila, care a realizat raportul de amplasament și documentația de solicitare. Acesta a susținut o prezentare de aproximativ o oră și 30 de minute a instalației pe care Bioelectrica Transilvania dorește să o construiască în incinta fabricii Schweighofer Holzindustrie. Deși prezentarea a fost susținută atât în limba maghiară, cât și în limba română, limbajul folosit de expert atât în prezentarea caracteristicilor tehnice ale instalației, cât și în privința modului de funcționare și a impactului asupra mediului a fost atât de specific, încât cu greu s-a putut înțelege ideea transmisă. Imaginile și prezentarea în sine nu au ajutat, având în vedere că publicul era format din ziariști și oameni de rând, niciunul specializat în tehnică, ingineria mediului sau legislație specifică.

În linii mari, s-a putut desprinde concluzia că instalația va fi amplasată pe terenul închiriat de concernul Schweighofer. Din informațiile disponibile online, unde se poate accesa raportul realizat de Petrass István-Attila, reiese că platforma industrială în care este prevăzută amplasarea centralei termice se află în zona Nord-Vestică a intravilanului comunei Reci, la sud de calea ferată Sfântu Gheorghe – Covasna și la est de DN 11, care face legătura între Brașov – Târgu Secuiesc – Bacău. Sistemul este proiectat pentru a funcționa la o capacitate maximă de 60MW și are rolul de a produce energie termică pentru instalațiile viitoarei fabrici de debitare și prelucrare a lemnului, precum și energie electrică ce va fi folosită pe amplasamente pentru diferite folosințe, surplusul fiind livrat în Sistemul Energetic Național.

Instalația funcționează pe bază de biomasă, ceea ce se definește drept coajă și deșeu de lemn provenit din masa lemnoasă care nu poate fi utilizată în niciun fel, nici tocată nici ca atare. Instalația are un buncăr de depozitare cu o capacitate prevăzută astfel încât să asigure alimentarea focarului de ardere cu o biomasă pentru atingerea a 8.250 de ore de funcționare pe an.

Nicio întrebare de la cei prezenţi

La sfârșitul prezentării, reprezentanții APM Covasna au solicitat intervenția publicului prezent la dezbateri cu observații, sugestii și întrebări. Niciunul dintre cei prezenți nu a ridicat nicio problemă. Singurul vorbitor a fost ecologistul Toró Attila, cunoscut ca inițiator al protestelor din Sfântu Gheorghe pentru stoparea defrișărilor ilegale. Acesta a prezentat însă revendicări legate de subiectul Schweighofer, având în vedere conexiunea dintre cele două companii, ceea ce a tensionat tonul discuțiilor. „Nu credeți că ne batem joc de un popor sau de o comunitate umană! S-au obținut avizele Direcției de Sănătate Publică. Dacă consultăm aceste acorduri de mediu care s-au dat, pentru care am fost controlați și pentru care am răspuns, deocamdată noi facem cea ce spune legea. Eu știu. Totul se referă la pădure. Pădurea nu trebuie apărată la căminul cultural Reci. La poalele pădurii se apără pădurea! Acolo se fac defrișările ilegale, ceea ce nici noi nu suntem de acord cu ele” – au fost cuvintele de răspuns ale directorului APM Covasna.

Acesta a mai precizat că există organe abilitate care au dreptul să controleze activitatea controversatei fabrici de prelucrare a lemnului, referindu-se la Garda de Mediu.

În majoritatea intervențiilor pe care le-a avut, Gheorghe Neagu a insistat asupra faptului că în emiterea de autorizații APM Covasna urmărește și respectă îndeaproape litera legii. „Legea este clară, urmărește directivele europene și noi mergem după lege. O instalație ca să poată să funcționeze se fac niște probe tehnologice. Noi suntem ai statului român, apărăm legea în România, încercăm să dăm curs unei investiții care a venit în județul Covasna. Noi până acum am parcurs etapele procedurale”, a explicat Neagu.

Concluziile dezbaterii

Întrebați care sunt concluziile dezbaterii, reprezentanții APM Covasna au precizat că, nefiind semnalate probleme punctuale și la obiect, conform procedurii prevăzute de lege vor trece la următoarea etapă. „După ce APM transmite comentariile titularului, afișează pe site-ul APM, dar n-avem ce să afișăm, deocamdată, pentru că n-au fost comentarii, urmează o ședință de comisie de analiză tehnică. Am avut una și urmează a doua”, a explicat Neagu, care a precizat că din această comisie fac parte ITM, DSP și toate autoritățile numite prin ordinul prefectului. „Această comisie dezbate și se trece mai departe la următorul punct. Deci nu se face așa, pompieristic. Noi parcurgem procedural, conform legii, toate etapele. Legea e transparentă” – a completat directorul APM Covasna.

Reprezentanții APM au precizat de asemenea că instalația va fi monitorizată permanent întrucât autorizația va fi emisă numai în baza unor estimări. Pentru concluzii concrete trebuie ca aceasta să fie pusă în funcțiune. „Normal, noi nu putem să spunem acum decât pe bază de estimări ce ar putea să fie, dar trebuie să funcționeze. Măsurătorile se fac pe parcursul unui an. La sfârșitul anului, se face un raport cu aceste măsurători care se publică pe pagina de internet a agenției și pe pagina de internet a titularului. Aceste măsurători sunt disponibile pentru public. În momentul în care o să avem măsurătorile o să știm dacă este cazul să-și ia măsuri de diminuare a impactului sau nu, dar până atunci nu putem” – a spus Luminița Bălălău, care a adăugat că monitorizarea se va face pe o rază de 25 km, care include și Sfântu Gheorghe.

Referitor la faptul că nu s-au adus observații asupra proiectului supus dezbaterii, Luminiţa Bălălău și-a exprimat surprinderea față de felul în care ONG-urile înțeleg să lupte pentru protecția mediului „În cadrul asociațiilor, al ONG-urilor, ar fi putut să fie un specialist pe acest domeniu care să aibă o observație pertinentă din punct de vedere tehnic și pe care noi am fi putut să o luăm în considerare. La asta ne-am fi așteptat” – a spus șefa Serviciului Autorizații.

Experţii APM Covasna n-au fost la niciun curs despre autorizaţii

De asemenea, directorul APM Covasna a dorit să accentueze că acordarea unor astfel de autorizații se face în urma unui proces de lungă durată şi de implicare responsabilă din partea echipei instituției. „Nu credeți dumneavoastră că noi, gata! Mâine o să emitem autorizația integrată de mediu. Autorizația integrată de mediu e o procedură foarte dificilă care se desfășoară, să nu exagerez, pe parcursul a șase, șapte luni. S-a depus documentația pe data pe 14 ianuarie și suntem în data de 18 mai și suntem la jumătate. E o autorizație mai grea, mai ales că este cu un impact deosebit asupra mediului și s-au cerut foarte multe calcule”, a spus Neagu.

În ceea ce privește posibilitatea de neacordare a autorizației de către APM către Bioelectrica, Neagu a explicat că procedural se merge pe etape. „Dacă sunt îndeplinite etapele, dacă hârtiile care noi considerăm că sunt necesare sunt depuse la timp, nu avem motive să respingem. Deci să fie clar, conform legii 554, singura modalitate de a anula o autorizație de mediu sau orice act administrativ este legea contenciosului. Atât timp cât nicio instanță din România nu s-a pronunțat asupra proiectului, e totul ok, da?”, a explicat Neagu.

Vorbind despre rigurozitatea științifică cu care echipa APM acordă autorizații de mediu, directorul instituției a subliniat competența experților de mediu spunând: „Pentru noi a fost un pionierat. Să știe toată lumea! Și o să spun că nu mi-e rușine. Deci noi până în 2012, am avut agențiile regionale pentru protecția mediului. Aceste PUZ-uri, aceste autorizații integrate de mediu, ei erau competenți să le rezolve. În 2012, regionalele s-au desființat și ni s-au dat nouă aceste autorizații. În regionale, existau oameni școliți la cursuri care au fost pregătiți de lectori. Nici colegii mei și nici eu n-am fost la niciun curs. Am luat legea, am studiat-o și am mers după ea. C-om fi greșit, că n-om fi greșit... Nu știu! Da’ io zic că n-am greșit”, a încheiat Gheorghe Neagu.