Cinci porţi tradiţionale secuieşti, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, vor fi restaurate şi conservate cu ajutorul unor specialişti.

Directorul Muzeului, Vargha Mihaly, a declarat că majoritatea porţilor datează din secolul al XVIII-lea şi sunt reprezentative pentru zona Covasnei, precum şi pentru zona Ciucului, Odorhei şi Cristur.

Potrivit acestuia, cea mai valoroasă piesă din cele cinci aflate în curs de restaurare este o poartă secuiască ce datează din anul 1733, găsită în localitatea Dalnic.

Vargha Mihaly a menţionat că aceste lucrări vor prelungi durata de viaţă a celor cinci porţi ce vor fi expuse în curtea Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe.

Autorităţile locale au manifestat în ultimii ani un interes tot mai mare pentru porţile secuieşti, lansând pe lângă programul de restaurare şi conservare a celor vechi şi un program de construire de noi porţi în scopul păstrării tradiţiilor şi evidenţierii specificului etnic al zonei.

Spre exemplu, Primăria Sfântu Gheorghe şi Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliului Judeţean Covasna au decis să finanţeze anul acesta cu 10.000 de lei programul „Porţi secuieşti”.

Practic, autorităţile locale acordă cetăţenilor între 1.500 şi 2.000 de lei pentru conservarea sau construirea de porţi noi, sumele fiind diferenţiate în funcţie de mărimea acestora.

Porţi secuieşti au fost ridicate în ultimii ani la intrările din aproape toate localităţile din judeţul Covasna. Cea mai mare poartă secuiască din lume se află în comuna Turia şi măsoară 15,6 metri lăţime şi 9,41 metri înălţime. Aceasta a fost sculptată de un tânăr din localitate din trunchiul unui singur copac şi este menţionată şi în Cartea Recordurilor.