Suntem în Săptămâna Mare, iar pregătirile pentru una dintre cele mai importante sărbători ale creştinilor au intrat în linie dreaptă. 86,5% dintre români vor celebra duminică Învierea lui Iisus Hristos. IRES, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, a realizat în perioada 18-21 aprilie un studiu pe tema „Cum sărbătoresc românii Paştele şi 1 Mai”, iar potrivit rezultatelor, tindem să devenim tot mai puţin conectaţi la tradiţiile specifice sărbătorii Pascale.

„Este foarte important să ne asumăm sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos. Nu este bine să o privim doar ca pe un eveniment istoric. Nu este doar ceva care s-a întâmplat acum două mii de ani şi atât. Paştele este o sărbătoare care are foarte mare relevanţă pentru noi. Jertfa lui Iisus şi învierea Lui sunt semne universale ale biruinţei asupra morţii, iar noi suntem beneficiarii direcţi”, ne-a declarat preotul Sebastian Pârvu de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe.

„Este foarte important nu doar să urmăm anumite datini, ci să le înţelegem”

Studiul realizat de IRES, pe un eşantion reprezentativ de 1.240 de persoane cu vârste peste 18 ani, informează că doar 58% dintre cei chestionaţi susţin că tradiţiile de sărbători sunt importante pentru ei. Paştele este sărbătorit cu regularitate de 97% dintre respondenţi. „Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi susţin, însă, că în regiunea din care provin nu există obiceiuri tradiţionale de Paşte şi doar o cincime spun că acest fel de tradiţii există, aceştia fiind cu precădere din regiunea Transilvaniei şi a Banatului şi din zona Moldovei. Printre tradiţiile menţionate ca fiind specifice sărbătorilor pascale, cei mai mulţi menţionează: mersul la „udat”/ „stropit” (12%), mersul la biserică (9%), mersul copiilor după ouă roşii (8%), mersul la cimitir (7%), sfinţirea bucatelor la biserică (6%) sau vopsitul ouălor (6%)”, arată studiul.

„În dimineaţa Paştelui eu pun într-un pahar apă, un ou roşu şi un bănuţ. Cu apa din pahar ne spălăm şi ne închinăm. Pentru noi aceasta este o tradiţie importantă. La fel de importantă este pregătirea drobului, care nu lipseşte de pe masa noastră de Paşti. Când eram mai mică o ajutam pe bunica să vopsească ouă şi făceam modele din frunze de pătrunjel. De regulă nu lipsesc de la slujba de Înviere şi vin acasă cu lumânarea aprinsă. Chiar dacă nu o fac eu, îmi place să cumpăr pască. Tot în ceea ce priveşte tradiţiile, evit să mănânc în Joia Mare alimente care au pe ele semnul crucii, cum ar fi seminţele, nucile, merele şi altele. Pe cât posibil încerc să mă ţin de tradiţii, dar nu întotdeauna reuşesc”, ne-a spus Alina din Întorsura Buzăului.

„Cred că există pericolul pierderii tradiţiilor în mediul urban, dar nu se poate generaliza. Eu personal am văzut tineri care apreciază şi redescoperă tradiţiile, la fel cum am văzut şi oameni în vârstă care nu sunt ataşaţi de datini. Ceea ce văd eu este o sincopă, în sensul că oamenii se simt mult mai ataşaţi de Biserică în timpul sărbătorilor”, a spus preotul Sebastian Pârvu, care a mai şi indicat o soluţie de a evita uitarea tradiţiilor: „În primul rând cei care respectă tradiţiile trebuie să fie un bun exemplu pentru cei din jur. Este foarte important nu doar să urmăm anumite datini, ci să le înţelegem”.

Paştele sărbătorit pe 1 Mai, de Ziua Internaţională a Muncii

„În acest an, prima zi a sărbătorii Paştelui ortodox coincide cu 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, zi declarată nelucrătoare în mod obişnuit. 64% dintre participanţii la acest studiu cunosc acest lucru, 25% nu ştiu să spună ce se mai sărbătoreşte la 1 Mai, iar restul respondenţilor oferă alte răspunsuri la această întrebare. 84% dintre cei chestionaţi cred că este potrivit ca Ziua Muncii să fie nelucrătoare, în timp ce doar 13% declară că nu este potrivit acest lucru”, ne mai arată studiul realizat zilele trecute de IRES.

Preotul Sebastian Pârvu ne-a declarat că: „Iisus ne-a învăţat un cod moral în care munca are un rol important. Cred că munca se integrează în valorile creştine. Ideea este ca atunci când sărbătorim Ziua Muncii, să celebrăm în acelaşi timp şi calitatea, profesionalismul, seriozitatea şi lucrul bine făcut”.

„Din punctul meu de vedere nu e nicio problemă că Paştele pică pe 1 Mai. Ambele evenimente sunt motive importante de sărbătoare. Sigur că o zi de relaxare este oricând binevenită, dar anul acesta oricum 1 Mai era duminica şi era zi liberă”, ne-a spus Ioana, o tânără din Sita Buzăului.

Studiul IRES arată că anul acesta 65% dintre respondenţi vor petrece acasă sărbătorile de Paşte. 22% vor rămâne acasă, dar vor face vizite, în timp ce 9% vor pleca într-o minivacanţă.

„Esenţa sărbătorilor nu se reduce la a mânca, a bea şi a petrece timpul împreună”

Specialiştii spun că românii vor pune pe masa de Paşte carne de miel, ouă roşii, dar şi prăjituri făcute de casă. În ceea ce priveşte bugetul, situaţia arată astfel: „Mai bine de o cincime dintre respondenţi (22%) spun că vor avea pentru masa de sărbătorile pascale din acest an un buget de peste 600 de lei, 19% dispun de sume cuprinse între 401 şi 600 de lei, 10% de un buget între 201 şi 400 de lei, iar 14% de până la 200 de lei. 2% declară că nu vor cheltui nimic pentru masa de Sărbători din acest an, iar 20% afirmă că nu şi-au stabilit încă bugetul”.

„Sunt oameni care au postit, dar şi oameni care nu au postit. Oricum, toată lumea se pregăteşte pentru această sărbătoare cu o masă îmbelşugată, promovând consumerismul. Esenţa sărbătorilor nu se reduce la a mânca, a bea şi a petrece timpul împreună. Dacă Iisus a venit pentru noi, a venit să ne schimbe. Nu a venit pentru ca noi să petrecem o zi, două sau trei şi după aceea să revenim la vechile obiceiuri, slăbiciuni şi neputinţe. La Judecata de Apoi, Iisus ne va zice: «Eu am rupt lanţurile pentru tine. Tu de ce ai rămas acolo?»”, ne-a mai spus preotul Pârvu de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe.

Paştele sărbătorit la aceeaşi dată şi de ortodocşi şi de catolici

Un punct destul de important în sondaj pentru populaţia judeţului nostru arată că 68% dintre toţi participanţii la studiu cred că Paştele ar trebui sărbătorit la aceeaşi dată atât de credincioşii ortodocşi, cât şi de cei catolici. Opţiunea pentru sărbătorirea la o dată unică a Paştelui este mai frecventă în rândul respondenţilor de peste 65 de ani, a celor din mediul urban şi a celor care locuiesc în Transilvania şi Banat.

În iunie 2015, însuşi Papa Francisc a propus stabilirea unei date fixe a Paştelui, astfel încât catolicii şi ortodocşii să poată celebra împreună această sărbătoare. „Trebuie să găsim un acord pentru o dată comună”, a spus Papa Francisc, sugerând a doua duminică a lunii aprilie.