·         Încă un plan național și radiografia unei culturi cu tradiție în județul Covasna, care în ciuda potențialului crescut, se zbate să supraviețuiască  

·         Cum a decurs întâlnirea de la Târgu Secuiesc, unde a fost prezent Adrian Oros

Pentru ca județul Covasna să (re)devină o superputere în producția de cartofi e nevoie ca trei probleme să fie rezolvate cu prioritate: sistem de irigații, spații pentru depozitare adecvată și sămânță produsă local. Acestea au fost cele trei teme majore abordate în mod repetat vineri, la evenimentul organizat la Târgu Secuiesc, capitala Țării Cartofului – titulatură evidențiată de gazde. Invitatul special a fost ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Pe lângă aceste trei probleme amintite, producătorul covăsnean Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului din România (FNCR), a pus pe masa ministrului o altă serie de probleme pertinente și acute ale acestui domeniu.  

Ziua de vineri a fost marcată de prezența a doi miniștri din actualul executiv pe meleagurile covăsnene. Cel al Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR) a fost în primă fază la Sfântu Gheorghe, unde s-a întâlnit cu presa, dar și cu mai mulți edili ai județului, după care și-a încheiat vizita cu un drum la Târgu Secuiesc. În același timp, ministrul Agriculturii, Adrian Oros (PNL) s-a aflat toată ziua în capitala Țării Cartofului.  

Prezența celor doi reprezentanți ai guvernului în micuțul și umilul nostru județ a fost subliniată în discursul său și de (încă) prefectul Iulian Todor, invitat la întâlnirea de la Târgu Secuiesc. 

„Astăzi este o zi remarcabilă, o zi de rememorat pentru județul Covasna și chiar pentru municipiul Târgu Secuiesc pentru că o să avem, cât de curând, aici doi miniștri. (...) E vorba despre ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, deci e vorba despre „dezvoltare” pe toate fronturile. Să sperăm că toate problemele pe care le ridicăm astăzi către dânșii vor găsi și soluții”, a spus prefectul.  

Planuri pentru cheltuirea cu cap a banilor europeni 

Dacă prima parte a zilei, șeful de la Agricultură, Adrian Oros, a petrecut-o alături de echipa TVR1, pentru o filmare ce va fi difuzată la emisiunea Viața Satului, în a doua a fost prezent la evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români, cu tema: Prioritățile Agriculturii Românești, Reforma PAC și Pactul Ecologic European: Impactul Estimat pentru Agricultură.

În luarea sa de cuvânt, ministrul Oros a vorbit despre faptul că în prezent se fac planuri și strategii pentru a se stabili unde și cum vor (putea) fi folosiți banii pe care Uniunea Europeană, și nu numai, îi pune la dispoziție – acesta fiind, în definitiv, și scopul întâlnirii sale cu agricultorii. 

„Suntem într-un an mai ciudat, mai complicat. Venim după un an de criză, a fost o criză sanitară, care sigur s-a răsfrânt și asupra crizei economice. Chiar dacă în agricultură activitatea nu a încetat nicio zi anul trecut, pierderi au fost înregistrate, fie pentru că s-a schimbat comportamentul cumpărătorului, fie că s-a distorsionat piața, s-au închis multe activități. (...) Noi nu putem numai să ne plângem, am făcut ce am putut anul trecut. (...) Trebuie să vedem ce facem mai departe, pentru că urmează un nou exercițiu financiar, programul național strategic 2021 – 2027, acolo discutăm de 21,5 miliarde euro în total, bani de la europeni, o parte cofinanțare de la bugetul național, plus ce investește fiecare fermier în parte. Acum scriem programul, să vedem care sunt prioritățile, care sunt nevoile agriculturii românești, pentru că în fiecare zonă din țară, există o anumită specificitate”, a spus ministrul Oros, care a vorbit, în același timp și despre Programul de Redresare și Reziliență, care pune la dispoziție „vreo 33 de miliarde  de euro și care trebuie cheltuiți până în 2026”, prin care se dorește rezolvarea problemei infrastructurii de gestionare a apei ( irigații și nu numai), respectiv construirea unor depozite mari, conectate cu depozitele mici, unde să fie stocată marfă din România. 

În același cadru, el a amintit de un deficit al balanței comerciale. Din datele pe 2019, pentru că cele din 2020 nu au fost încă prezentate de Institutul Național de Statistică, acesta a fost de 1,3 milioane de euro. „Cu alte cuvinte, deși 2019 a fost un an bun în care a plouat, noi, România, am cumpărat mâncare de afară cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât am vândut”, a spus ministrul. 

De subliniat este că printre specialiștii prezenți în sală au fost și cei care au punctat că datele care ar trebui analizate sunt cele de la APIA, nu de la INS, pentru că cele de la Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură sunt mai exacte și actuale. 

Cine a fost prezent la eveniment 

La evenimentul de la Târgu Secuiesc, organizat într-o sală de conferințe de la parterul Hotelului Atrium, au luat parte, pe lângă prefect și ministru, și directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu, senatorul Fejér László-Ödön și deputatul Könczei Csaba, fostul directorul al Direcției Agricole Covasna.

Gazda evenimentului a fost inginerul agronom László Becsek, administratorul fermei Biofarm SRL și vicepreședinte în consiliul director al Clubului Fermierilor Români. 

Pe lângă aceștia, au fost prezenți directorul general al ANIF, Ștefan Constantin, dar și reprezentanți ai autorităților locale: Mariana-Aurora Găureanu, de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Covasna, Marius Popica, directorul APIA Covasna, Kozma Béla, noul director de la Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Covasna, reprezentați ai AFIR și ai Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc. 

Alături de ei au fost și câțiva producători de cartofi, în frunte cu Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), dar și reprezentanți ai autorităților locale. 

„Importăm anual câte 60.000 de TIR-uri cu cartofi”

Activitățile au început după ora 13:00, cu o serie de discursuri și prezentări despre situația cultivării cartofului în județul Covasna, dar și în România, în fond, subiectul central al întâlnirii de la Târgu Secuiesc. În sala în care s-au reunit în jur de 50 de persoane, așezați la mese rotunde, pe un perete era proiectat titlul: „Viitorul tău în elita agriculturii europene”. Un mesaj îndrăzneț, având în vedere statisticile prezentate, care au arătat că în fiecare an, suprafața pe care s-au cultivat cartofi a tot scăzut cu câte 15%. 

Tot în cadrul evenimentului s-a vorbit și despre faptul că România importă anual 60.000 de TIR-uri pline cu cartofi, „pentru că nu-i avem, deși noi putem să îi producem”, după cum a spus László Becsek. 

Printre altele, datele expuse de către directorul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Kozma Béla, arată că în județul Covasna în 2020 au fost 4.278 de fermieri cultivatori de cartofi, cei mai mulți lucrând pe intervale de suprafață între 0,5 și 15 hectare. 

Anul trecut, producția medie de cartofi în județul Covasna a fost de 25.043 de kilograme la hectar. 

În ceea ce privește evoluția suprafețelor și a producțiilor medii de cartof în județul Covasna în perioada 1991 – 2020, statisticile arată o creștere, de la 10.094 de kg/ha la 25.043 kg/ha. 

Pe de altă parte, informațiile prezentate mai arată și că în vreme ce producția anuală de cartofi este de 350.000 de tone, capacitatea de depozitare este de 100.000 de tone. 

O altă problemă observată din datele analizate a fost cea a cartofului de sămânță produs în județul Covasna. În perioada 1990 – 2020 s-a înregistrat o scădere de la 3.991 de hectare la 271,05 hectare. 

În ceea ce privește sistemul de irigații, din datele prezentate vineri, în județul Covasna sunt în prezent acoperite puțin peste 4.700 de hectare. 

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Covasna are în administrare trei amenajări de irigații: la Câmpu Frumos (2.988 de hectare cu sursă Râul Olt), Moacșa (1.284 de hectare, cu sursă de alimentare cu apă Lacul Pădureni) și Brateș ( 460 de hectare, cu sursă Râul Negru).  

„Noi, în județul Covasna avem două culturi tradiționale: cartofi și sfeclă de zahăr. Acum amândouă sunt în impas. Cultura sfeclei de zahăr este într-un impas mai mare, având în vedere problematica fabricii de zahăr de la Bod, dar cultura cartofului începe să se revigoreze. (...) Cele trei mari probleme care vizează cultura cartofului sunt următoarele, din ce am văzut eu în cei 10 ani de activitate la direcția agricolă. Unu la mână: trebuie să devenim noi o forță producătoare de sămânță de cartofi. E inadmisibil să luăm, în condițiile actuale ale județului, cartoful de sămânță cu 4 sau 5 lei, când am putea să îl producem aici în zonă. Doi, ca să nu fim foarte expuși la volatilitatea prețului cartofului, trebuie să avem depozite pentru circa 75% din producția totală a județului, fiind 300.000 de tone în medie. (...) În plus, încălzirea climatică ne afectează și pe noi și trebuie să avem cât mai multe suprafețe irigabile. Trebuie să refacem ce avem momentan în județ, dar trebuie să avem și cadru legislativ și de finanțare pentru sisteme de irigații noi. Acestea sunt cele mai mari priorități ale județului Covasna, vizând cultura cartofului (...) pe care trebuie să le realizăm nu zic până în 2030, ci până în 2029”, a spus deputatul Könczei Csaba. 

Planul Național al Cartofului 

Tot în cadrul întâlnirii de vineri, László Becsek a prezentat Planul Național Strategic al Cartofului din România, care ar urma să fie aplicat în perioada 2023 – 2029, și care vizează o investiție de peste 823 de milioane de euro.

Obiectivele planului ar fi ca în perioada vizată să se reușească asigurarea întregii cantități de cartofi necesare pentru consumul din România cu producția locală, să se reușească livrarea cartofilor pe toată durata anului, respectiv să se asigure menținerea calității cartofului cu sisteme moderne pentru depozitare. 

Calculul făcut de inginerul agronom Becsek a arătat că dacă în fiecare care an crește producția de cartofi din România cu câte 11%, atunci în intervalul vizat se va atinge primul obiectiv. Necesarul de consum de cartofi pe an este de 1.700.000 de tone în România, adică 141.000 de tone de cartofi pe lună. 

Și ministrul Oros a vorbit, în luarea sa de cuvânt, despre faptul că în Programul Național Strategic o să fie prioritizată la finanțare partea care privește depozitarea și procesarea și a vorbit și el, încă o dată, despre capacitatea slabă de depozitare. „Sunteți nevoiți să vindeți toată cantitatea la recoltare și nu puteți să țineți niște cantități în așa fel încât să le vindeți lunar la niște prețuri bune”, a subliniat Oros. 

În cadrul întâlnirii s-a vorbit și despre schimbarea abordării la nivel de cumpărător, de care ar trebui să se țină cont în crearea unei strategii viabile, pentru că în prezent oamenii nu mai cumpără toamna saci de cartofi pe care îi depozitează, ci mai degrabă merg spre soluția de a cumpăra din magazine mai des produse mai proaspete. 

 Alte probleme: lipsa predictibilității, forța marilor lanțuri de magazine 

Pe de altă parte, în luarea sa de cuvânt, Romulus Oprea, un recunoscut producător de cartofi din România, nu doar din județul Covasna, a subliniat în repetate rânduri de forța supermarketurilor și totodată de faptul că rețeaua de import este mai avantajată față de micii producători. Acesta a dat exemplul lanțului de producție, pe care trebuie să îl prezinte cu sfințenie micul producător, pe când marfa care vine din transport internațional nu trebuie să se supună acelorași reguli.  

În tot acest timp, cât a vorbit Romulus Oprea, ministrul și-a luat de zor notițe. Adrian Oros a primit din partea agricultorilor și un memoriu consistent, unde au fost notate problemele despre care s-a discutat. 

Romulus Oprea a vorbit și despre bugetul pentru sprijinul cuplat în cazul cartofului timpuriu pentru industrializare, care este mai mereu folosit pentru alte urgențe atunci când este nevoie, nu pentru ce a fost programat, dar și despre faptul că în Harghita se vorbește despre o serie de investiții pentru procesarea cartofilor, cu fonduri din Ungaria. 

Cu referire la județul Covasna, acesta a spus: „Acest mic „județel” deține ponderea în cartoful de sămânță în România, și anume 55 – 60%, depinde de an, foarte mult, și produce 30 – 35% din cartoful de consum al țării. (...) Dacă mergem mai departe pe cifre, vom sesiza că și cartoful pentru industrializare din România este cultivat în proporție de 65% tot în acest județ”.  

Specialistul în cultivarea cartofilor i-a mai spus, printre multe altele, ministrului Agriculturii, și că „cel mai important lucru este lipsa predictibilității în țara asta. E timpul să devenim un pic altfel”. 

Este cinstit din partea noastră să precizăm că nu am putut asista la tot evenimentul astfel încât să ascultăm ce au avut de zis până la final toate taberele și care au fost concluziile. 

Este și bine să apreciem măcar faptul că un reprezentant al Guvernului a rămas în sânul celor pe care îi reprezintă și pentru care muncește pentru a le asculta doleanțele și a le da răspunsuri la unele probleme stringente. 

Dar tot ca o concluzie, trebuie precizat și că la evenimentul de vineri s-a vorbit și despre ideea că a doua pâine a românilor este cartoful, și, totodată, după cum a precizat și Romulus Oprea, „faptul că acest aliment de bază nu este într-adevăr considerat un aliment de bază, ne-a adus unde ne-a adus astăzi” – adică să cumpărăm din străinătate fără să știm ce cumpărăm, deși ar fi și aici condiții naturale pentru producție. 

Rămâne de văzut și câte dintre planurile prezentate vineri vor fi puse într-adevăr în aplicare și vor genera bunăstare agricultorilor din toată țara, implicit din județul Covasna. Pentru că până la urmă despre asta este vorba.