Unul dintre cele mai cunoscute evenimente de vară din județ este sântilia sau Nedeia Mocănească din Valea Zânelor din Voineştii Covasnei, care își are rădăcinile adânc înfipte în vremurile străvechi în care oierii aveau obiceiul de a coborî de pe munte spre a-și uni destinul cu o fată pe gustul lor. Pe atunci, îmbrăcați în straie de sărbătoare, ei ieșeau la horă, își alegeau mireasa apoi, dacă și familiile erau de acord, se înfăptuia nunta.

Nedeia zilelor noastre este o replică regizată a acelor vremuri, o reiterare a unui mod de viață prin care organizatorii urmăresc să perpetueze un obicei străvechi care vorbește despre datinile acestor meleaguri. Ceea ce este interesant însă e faptul că tinerii protagoniști ai sărbătorii se căsătoresc cu adevărat. Cei de anul acesta vor face nunta în weekendul viitor.

Pentru că vremea a fost favorabilă, sărbătoarea din acest an, ca și edițiile anterioare, s-a bucurat de participarea unui număr mare de localnici, dar și de turiști care au descoperit multe obiceiuri despre care nu știau că există. Veniți din toate colțurile județului și ale țării spectatorii au putut admira de asemenea costumele dacice și cele populare, au cântat și au dansat împreună pe ritmurile muzicii populare românești. Evenimentul a fost organizat de Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu”, cea care an de an are grijă să păstreze vie această tradiție.

„Marea noastră bucurie, în calitate de organizatori, este să vedem cum de la an la an crește numărul celor care poartă costume populare. Pur și simplu a dispărut acea jenă de a purta costume populare ceea ce este minunat și arată că suntem pe drumul cel bun. Noi încercăm să punem în valoare arta populară și meșteșugurile românești, așa încât să nu fie uitate de generațiile viitoare, iar anul acesta ne-am bucurat să primim feedback de la mai mulți participanți care ne-au spus că a fost o ediție mult mai bună decât cea de anul trecut”, ne-a spus prof. Florentina Teacă, secretara Asociaţiei Cultural-Creștine „Justinian Teculescu” din staţiunea Covasna.

Reconstituirea ritualului de nuntă specific zonei cuprinde mai multe secvențe, cum ar fi împodobirea porţilor cu brazi şi ştergare tradiţionale, cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului.

Nunta tradițională

Ca în fiecare an, alaiul de nuntași a pornit duminică dimineață din centrul Voineștiului, iar după ce a ajuns la Casa Nedeii din Valea Zânelor a urmat nunta tradiţională a românilor din Voinești. Nu au lipsit momente ca cerutul miresei, bărbieritul mirelui, sârba, hora miresei sau ruperea colacului miresei. Aceste momente au câte o semnificație aparte. De pildă momentul în care mirele este bărbierit și cel în care nașa pregătește mireasa simbolizează trecerea tinerilor de la statutul de celibatari, la cel de oameni așezați la casa lor, în vreme ce descălțatul nașilor arată care este cel care va conduce în cuplu. Conform obiceiului, mireasa îl descalță pe naș, iar ginerele pe nașă. Cel care reușește să scoată mai repede încălțările nașului este și cel care va dicta în cuplu.

În jurul Casei Nedeii sute de persoane s-au îngrămădit să urmărească aceste momente ale nunții, au aplaudat, au zâmbit și și-au exprimat încântarea și entuziasmul. Persoanele mai în vârstă povesteau că programul le aduce aminte de vremurile apuse, când aceste tradiții nu erau o atracție turistică, ci evenimente obişnuite. De altfel unele momente s-au păstrat și la nunțile obișnuite, cum ar fi de exemplu cerutul miresei.

Demonstrațiile „dacilor”

Spectacolul nunții tradiționale a fost urmat de demonstrațiile „dacilor”. Și în acest an, Asociaţia „Omnis Barbaria” a prezentat publicului aspecte ale vieţii civile şi militare a dacilor (olăritul, trasul cu arcul, ţesutul, fierăritul, confecţionarea echipamentului militar etc.), iar cei interesaţi au avut ocazia să îmbrace o haină de protecţie confecţionată din zale de fier, să tragă cu arcul, să modeleze în lut sau să facă o fotografie alături de luptătorii daci.

Ca și la edițiile anterioare ale Sântiliei voineștenilor, meșterii populari şi-au prezentat meșteșugurile, oierii au arătat publicului cum se face cașul, cu lapte muls „în direct”, iar spectatorii au putut gusta din produse tradiționale păstorești. Atmosfera de sărbătoare a fost asigurată de sute de artiști care au susținut concerte și spectacole de dans folcloric – Ansamblul folcloric Junii Covăsneni, solistele Ana Sandulea și Alexandra Elena Bîrlă, formațiile Izvorașul din Zăbala, Florile Zagonului și Brădulețul din Zagon, invitați de marcă din țară și străinătate: Gabriela Tuță, Ina Todoran, Ioana Bozga, Viorica Florea, Elena Istrate, Taraful Mircea Enache din Morunglav, Formația Veselia din Vidin, Bulgaria, Ansamblul Brâulețul din Sita Buzăului, Corul bărbătesc Voievozii Munților din Vâlcele, Ansamblul folcloric Ciobănașul din Tupilați, Neamț, Formația Mugurii Feldioarei, Grupul vocal folcloric Târnava Mare din Țopa, Mureș, Formația Mocănașul din Poiana Sărată, Irimie Șelariu.

Una dintre atracțiile evenimentului a fost opincarul Alexandru Ilinca, cel care a realizat opinci sub ochii spectatorilor, oferindu-le informații despre cum trebuie purtate, dar și povești despre ce însemnau opincile pentru românii din vechime.

Pentru prima oară, evenimentul a devenit internațional prin prezența unor artiști români din Bulgaria. „Înainte de Unirea din 1918, acesta era locul de întâlnire al românilor de pretutindeni. Noi vrem să recompunem în viitor acea atmosferă invitând mai muți artişti din afara granițelor țării la eveniment”, a mai spus Florentina Teacă.

Nedeia mocănească a voineștenilor a fost organizată de Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu, cu sprijin financiar de la Consiliul Județean Covasna, Primăria Covasna și agenți economici din zonă. Partenerii evenimentului din acest an au fost Asociația Crescătorilor de Ovine Covasna, Casa Orășenească de Cultură Covasna, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Asociația Culturală Omnis Barbaria și Școala Gimnazială „Avram Iancu”.