Fotografii rare de acum 108 ani, păstrate într-un album la Arhivele Naționale – Covasna, cu urmările unor fenomene meteo extreme 

Data de 13 mai 1912 apare în multe articole ale publicațiilor din România ca fiind cea în care comuna Brețcu din județul Covasna a fost „măturată” de cea mai violentă tornadă care a lovit vreodată țara noastră. O scurtă cercetare la Arhivele Naționale - Biroul Județean Covasna ne-a arătat că adevărul este altul și că informația „rostogolită” în mediul online este doar parțial corectă – a fost un ciclon în Ardeal, dar în Breaza din județul Mureș. 

Faptul că în urmă cu 108 ani un fenomen meteo extrem se abătea asupra Ardealului a fost confirmat de o descoperire făcută, la solicitarea Observatorul de Covasna, de către specialiștii Arhivelor Naționale – Biroul Județean Covasna. 

„În urma cercetărilor efectuate în fondurile Primăriei Brețcu și Prefecturii Județului Trei Scaune nu s-au depistat informații privind fenomenul meteorologic menționat pe raza actualului județ Covasna. În fondul Prefectura Județului Trei Scaune s-a depistat un album foto privind fenomenul meteo care a avut loc la data de 13 mai 1912 în actuala localitate Breaza, județul Mureș de către comitatul Mureș, comitatului Trei Scaune. 

Confuzia a apărut din cauza asemănării denumirilor din limba maghiară a celor două localități: Brețcu (Beretzk – n.red. astăzi Bereck), respectiv Breaza (Berezke, Beretztelke)”, se arată în răspunsul transmis de Arhivele Naționale. 

Știrile că în comuna lor ar fi avut loc un astfel de fenomen meteo acum mai bine un secol nu par să fi fost luate în seamă la nivelul comunei Brețcu. Primarul spune că nu a auzit de astfel de informații nici acum, cu articolele care răsar în fiecare an în mediul online, cu atât mai puțin în trecut și nici oamenii din localitate nu i-au vorbit vreodată despre un astfel de subiect. „Nu am auzit nimic despre așa ceva”, ne-a spus, binedispus, edilul Dimény Zoltán. 

Oricum, ce este clar este că zona nu este, din păcate, ferită de furtuni puternice.  

„De-a lungul veacurilor, Breţcu a fost afectată de numeroase vicisitudini ale istoriei. Oştiri duşmane au incendiat localitatea, au alungat populaţia. Cele două conflagraţii mondiale au lăsat urme foarte adânci în viaţa comunei. Nici forţele oarbe ale naturii nu au menajat localitatea şi populaţia ei”, se arată pe site-ul comunei, https://bretcu-bereck.ro/, unde se amintește despre cutremure, incendii, secete sau, alteori, inundații. Nu tornade. 

„Am avut în februarie o furtună, un viscol mare. Din păcate ne-a distrus o grămadă de păduri. S-a blocat și DN11 atunci”, și-a amintit primarul Dimény Zoltán. 

Tornada de anul trecut din județul Călărași a scos la suprafață știrea cu tornada din județul Covasna 

Informația că cea mai violentă tornadă din România ar fi fost înregistrată în 1912, pe data de 13 mai, în comuna Brețcu, a fost mai cu seamă răspândită după formarea tornadei din Călărași, de la finele lunii aprilie 2019. 

„Datele oficiale relevă că prima tornadă din România a fost semnalată în Bucureşti în anul 1886. Cea mai violentă a avut loc în pe 13 mai 1912, în localitatea Breţcu, județul Covasna și a distrus 1.548 de gospodării, a rănit peste 150 de persoane, iar 17 oameni au murit”, se arată într-un articol preluat de diverse publicații, locale sau chiar naționale. 

Peste 129 de tornade în România între 1822 și 2013

Specialiștii în fenomene meteo extreme, unde se încadrează și tornada, spun că deși acestea sunt asociate cu America, nu e de mirare că există în România. 

Profesorul Bogdan Antonescu, cercetător științific III la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, director al European Severe Storms Laboratory și absolvent al Universității din Manchester, a publicat în 2015 un articol într-o revistă de meteorologie în care preciza că, din datele culese din arhive, între 1822 și 2013 în țară au fost 129 de tornade. „Între timp am descoperit și altele, consultând ziare din secolul XIX, pentru a reconstitui fenomene severe”, spunea acesta anul trecut, într-un interviu acordat site-ului Vice România. 

„Tornadele se evaluează în funcție de scara Fujita, unde F0 înseamnă că nu a avut consecințe, iar F5 că e pagubă totală. Cea din Călărași a fost F2, adică poate produce pagube, dar din fericire la noi s-a întâmplat în câmp. (n.r. Cu excepția autocarului care s-a dus spre tornadă.) În trecut, am avut în România și tornade F3, ca cea de la Făcăeni din august 2002, când s-au înregistrat trei victime sau ca cea din mai 1912, în Transilvania, pe traiectoria Unguraș (județul Cluj) - Corund (județul Harghita), când au fost cele mai multe victime – șase decese și 50-60 de răniți –, iar câteva sate au fost distruse”, mai spunea, în același context, Bogdan Antonescu.

Într-un alt interviu, oferit de această dată pentru publicația Ziare.com, expertul vorbea despre faptul că în trecut oamenii nu păreau mirați de existența tornadelor. 

„Articolele în care ele sunt menționate intră doar în categoria 'fapt divers'. Unora dintre fenomene li se dedică jumătate de pagină, dar nu mai mult. De fapt, tornadele au fost considerate fenomene normale până în 1945. După instalarea comunismului, însă, lucrurile s-au schimbat și până în 1989 n-am mai găsit informații decât despre 6 tornade. De ce? Nu putem ști cu siguranță. Ceea ce am observat, însă, este că la fel ca în România s-a întâmplat și în Cehia, dar și în Polonia. Tornadele nu mai erau înregistrate, în estul Europei. Autoritățile comuniste nu recunoșteau că ele există și că reprezintă un pericol pentru populație. Asociau, se pare, existența tornadelor cu Statele Unite și capitalismul. În consecință, de-a lungul a zeci de ani, s-a creat această opinie - întâlnită atât în rândul oamenilor de rând, cât și la unii meteorologi - că tornadele nu există în zona noastră”, a mai explicat Bogdan Antonescu.  

Mai mult, acesta a spus și că pentru a se forma o tornadă, trebuie să existe câteva „ingrediente”: instabilitate atmosferică, umezeală, urcarea particulelor de praf din aer și schimbarea direcției vântului. 

„S-a făcut un studiu în Europa, toate institutele de cercetare și-au pus la comun modelele numerice și au făcut proiecții până în 2099. Rezultatul indică puternic că numărul de zile în care se pot produce fenomene meteo severe va crește în Europa, inclusiv în estul Europei, pe alocuri cu între două și opt evenimente extreme pe an, până la finalul secolului”, a spus acesta în revista Vice.  

Specialiștii atrag atenția și că ar fi util ca populația țării să fie informată prin campanii naționale cum este cea a Inspectoratului pentru Situații de Urgență despre cutremure, „Nu tremur la cutremur”, dar să se refere la fenomene meteo în general, nu doar pentru tornade, pentru a ști cum să reacționăm cât mai corect astfel încât să ne salvăm viețile și propriile bunuri. 

Pe de altă parte, pentru noi s-a dovedit că scurta incursiune în fascinanta lume a Arhivelor Naționale nu e doar utilă, ci și foarte interesantă.  

(Sursa foto: Arhivele Naționale - Biroul Județean Covasna)