Charles Dickens spunea că “primăvara e acea perioadă a anului când la soare e vară, iar la umbră e frig”. Este 1 martie, pretutindeni vedem alb şi roşu, flori şi oameni veseli, sărbătorind venirea primăverii prin binecunoscuta tradiţie a Mărţişorului, obicei foarte iubit de români. La Sfântu Gheorghe, oferta de Mărțișor este destul de limitată, locurile în care comercianții au ales să-și expună marfa fiind unele

Charles Dickens spunea că “primăvara e acea perioadă a anului când la soare e vară, iar la umbră e frig”. Este 1 martie, pretutindeni vedem alb şi roşu, flori şi oameni veseli, sărbătorind venirea primăverii prin binecunoscuta tradiţie a Mărţişorului, obicei foarte iubit de români.

La Sfântu Gheorghe, oferta de Mărțișor este destul de limitată, locurile în care comercianții au ales să-și expună marfa fiind unele “strategice”, de altfel: două-trei tarabe în centrul orașului, în imediata apropiere a Magazinului Șugaș și la alte câteva tarabe din piețele orașului. Când vine vorba despre flori, însă, mulțimea de ghiocei - în buchete sau coșulețe și cea de zambile amețitor mirositoare au împânzit locurile de vânzare a florilor, semn că urmează câteva zile în care bărbații mai ales au liber la a cumpăra brațe de flori pentru femeile dragi din viața lor.

Mărțișoarele cu care s-au pregătit comercianții sunt de câteva categorii - cele micuțe, confecționate din metal reprezentând felurite figurine, cele abstracte și multicolore realizate manual, precum și unele mai sofisticate, din metal, care odată îndepărtat șnurul alb-roșu pot fi purtate precum broșele.

Familiarizată cu vânzarea mărțișoarelor, Adriana și-a ales ca punct de vânzare pentru aceste zile o tarabă din centrul orașului și spune că bărbații sunt foarte interesați să cumpere micile podoabe, în general optând pentru mărțișoarele mărunte atunci când cumpără pentru prietene și colege și pentru cele mai sofisticate sau realizate manual atunci când le cumpără pentru soții, iubite, mame sau fiice.

”Mărțișorul e o tradiție veche și ar trebui ca fiecare bărbat să cumpere mărțișoare pentru femeile din viața sa... altfel îi cresc bube pe față!”, spune vânzătoarea, foarte mândră de mărțișoarele sale, realizate în atelierul familiei și pictate, în parte, manual.

Vânzătorii de mărțișoare spun că prețurile nu sunt deloc mari - pornind de la 2 lei și ajungând la 7-8 lei mărțișorul, iar tarabele în jurul cărora s-au adunat ieri mulțimi de bărbați în căutarea mărțișoarelor potrivite au arătat că domnii încă mai țin la tradiții.

În ceea ce privește florile, ghioceii se numără printre florile cele mai vândute de 1 martie, vânzătorii spunând că s-a muncit mult în căutarea lor, fiind încă acoperiți de zăpezile pădurilor.

”Se caută și zambiluțe, dar acestea pentru doamne și domnișoare - soții și iubite, deoarece miros foarte frumos și femeile sunt impresionate de obicei de aceste flori. Ghioceii se cumpără însă mai mult pentru că fiecare bărbat are o mamă, prietene, colege, cunoștințe și probabil că să ofere un buchețel de ghiocei este așa, mai neutru, decât să ofere zambile sau alte flori”, crede o vânzătoare de flori venită tocmai din județul Prahova la Sfântu Gheorghe.

În ceea ce-i privește pe cumpărători, aceștia par foarte hotărâți ori deciși să scape cât mai repede de chinul alegerii unor mărțișoare; așa se face că în general bărbații cumpără câte un mărțișor mai scump și flori pentru soție sau iubită, în vreme ce mărțișoarele mărunte sunt cumpărate în cantități mai mari, urmând a fi împărțite cunoștințelor și colegelor. Mai există însă și domni foarte atenți și implicați, care consideră că ”cu o floare nu se face primăvară”, deci aleg ca pe lângă un mărțișor și un buchet de flori să le mai ofere femeilor dragi și un cadou suplimentar, astfel că magazinele cu bijuterii și haine au, la rândul lor, vânzări mai ridicate în această perioadă.

”Cred că e frumos să le luăm femeilor pe care le iubim câte o mică atenție acum, primăvara... un mărțișor nu e deloc scump, nici o floare... mie mi se pare o tradiție frumoasă, iar atunci când am bani mai pun lângă mărțișor și floare o mică atenție - un parfum, o carte, ceva ce știu că-i place femeii pe care o iubesc”, spune Ionel Avram, de 43 de ani.

Cristian, un tânăr de 31 de ani, spune că va cumpăra o mulțime de mărțișoare în acest an, chiar dacă nu are o iubită. Tânărul spune că are însă o mulțime de prietene, neputându-le totodată ignora nici pe femeile din familie. ”Voi cumpăra mărțișoare și ghiocei pentru mama șu surorile mele. Nu cred că e chiar așa neplăcut și până la urmă gestul contează, chiar de s-ar putea să n-avem noi, bărbații, cele mai bune gusturi atunci când alegem un mărțișor”, subliniază Cristian.

Legenda spune că…

Originile mărţisorului le putem afla din una din multele legende româneşti. Aceasta spunea că Soarele s-a coborât într-un sat sub forma unui frumos tânăr. Un zmeu l-a răpit şi l-a închis într-o temniţă. Izvoarele nu mai curgeau, păsările nu mai cântau, copiii nu erau veseli, întreaga natură era tristă. Un fecior viteaz s-a hotărât să meargă să salveze Soarele, a călătorit timp de 3 anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A ajuns la castelul în care Soarele era întemniţat, aici s-a luptat zile întregi cu zmeul. După ce a învins zmeul, tânărul slăbit de puteri şi rănit a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat la cer, natura a reînviat, oamenii s-au bucurat, mai puţin viteazul care nu apucat să vadă primăvara. Sângele cald i s-a scurs în zăpadă, pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe - ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci tinerii oferă fetelor sau celor apropiaţi ciucuraşi împletiţi cu alb şi roşu. Culoarea roşie simbolizează dragoste, amintind de culoarea sângelui viteazului, iar albul înseamnă sănătatea şi puritatea primei flori a primăverii - ghiocelul.

1 martie - Anul Nou

Încă de pe vremea Imperiului Roman până la începutul secolului al XVIII-lea, în prima zi a lunii Martie era sărbătorit Anul Nou. Sărbătoarea se numea „Matronalia” la care erau celebrate serbările lui Marte, zeu al forţelor naturii şi agriculturii.

În România au fost găsite în urma cercetărilor arheologice mărţişoare datând de aproximativ 8.000 de ani. Acestea erau pietricele vopsite în alb şi roşu, care se purtau în special la gât.

În unele părţi, la originile mărţişorului românesc a stat o monedă de aur sau de argint la care se ataşa o sfoară împletită din două fire, ce reprezentau triumful vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii. Astfel de amulete aduceau noroc şi fericire şi erau purtate în special de persoanele sensibile precum copiii şi fetele tinere.

Mărţişorul este cunoscut şi ca “funia anului”, despre care se spune că adună laolaltă săptămânile şi lunile în cele două anotimpuri străvechi ale calendarului popular: vara şi iarna, simbolizate de şnurul bicolor. Împletirea alb-roşie a şnurului se regăseşte foarte des în tradiţiile populare româneşti: în steagul căluşarilor, în bradul de nuntă, la podoabele junilor... Alăturarea celor două culori simbolizează regenerarea vieţii, unitatea contrariilor (bine-rău, lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară, pace-război).

În zilele noastre mărţişoarele se dăruiesc de către bărbaţi tinerelor fete şi doamnelor, pot fi oferite şi de către fete prietenelor, colegelor, mamelor şi bunicelor. Acestea sunt purtate mai des la încheietura mâinii şi în piept. Astăzi, pe tarabele comercianţilor se găsesc printre numeroasele kitchuri şi mărţişoare drăguţe, construite foarte atent de artiştii artizanali. Regăsim cel mai adesea coşarul care transmite bunătate, trifoiul care poartă noroc, ghiocelul semnificând gingăşia şi mai nou simpaticele buburuze.

Tradiţii româneşti ale Mărţişorului

În folclor anotimpurile sunt simbolizate cromatic, primăvara prin roşu, vara verde şi galben, toamna prin negru sau albastru şi iarna prin alb, astfel şnurul mărţişorului este simbolul trecerii de la iarna cea albă la primăvara clocotind de viaţă ca sângele.

Mărţişorul trebuie legat în prima zi de martie, la răsăritul soarelui. Acesta se poartă ca un lucru sfânt, nu ca podoabă sau jucărie.

Pe vremuri, părinţii legau copiilor câte o monedă la gât sau la mână, pentru ca aceştia să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi şi curaţi precum argintul. Apoi la lună plină acesta se scoate de la gât sau mână şi se cumpără cu el caş dulce şi vin roşu, pentru ca tinerii să aibă culoarea caşului şi să fie îmbujoraţi precum vinul.

Omătul topit de 1 martie de către fetele tinere este folosit de acestea la spălarea părului, astfel tot anul vor fi drăgăstoase şi frumoase.

În Moldova se practică şi acum dăruitul mărţişoarelor de către fete băieţilor, iar de 8 martie tinerele primesc la rândul lor aceste mici simboluri. În satele Transilvaniei mărţişoarele sunt agăţate la uşi, ferestre, de coarnele animalelor din ogradă, pentru păzirea gospodăriei de duhurile malefice. Bihorenii se spală pe cap cu apă de ploaie căzută pe 1 martie sau cu neaua topită, aşa vor deveni mai frumoşi şi sănătoşi, iar fetele se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor, pentru a se căsători în curând.

În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la venirea cocorilor, apoi sunt aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.

Prognoza bătrânească

Bătrânii povestesc despre legenda Babei Dochia care a împletit firul mărţişorului timp de un an, în timp ce urca cu oile la munte. Mărţişorul se poartă şi azi în zilele Babei Dochia (1-9 martie), când există obiceiul de a alege o anume zi din această perioadă ca simbol al calităţii vieţii din an. Bineînţeles, o zi frumoasă şi călduroasă va prevesti un an bun şi roditor.

În unele zone din Moldova şi Bucovina copiii şi tinerele obişnuiau să poarte moneda de aur sau argint lagată la gât timp de 12 zile, după aceea o prindeau în păr şi o ţineau până la înflorirea primului pom şi până la sosirea berzelor. Altele atârnau mărţişorul pe un trandafir şi cu moneda cumpărau brânză pentru a avea o faţă albă şi frumoasă întregul an.

În prezent au rămas cutumele mărţişorului purtat  timp de 12 zile şi apoi agăţat într-un pom tânăr. Dacă acestuia îi va merge bine şi va fi roditor, cel care a legat mărţişorul va avea un an foarte bun plin de succese şi sănătate.

În perioda Babelor, 1-9 martie, sunt urmărite primele 3 zile, 1 martie fiind baba de primavară - baba semănatului, a doua zi - baba de vară, cea a muncii câmpului şi 3 martie baba de toamnă, cea a culesului. În funcţie de cum vor fi cele 3 zile aşa vor fi şi cele 3 anotimpuri.

Andreea Dabija Kelemen şi Monica Vajna