O operație de 6.000 de euro ar ajuta-o pe micuța Maria din Ozun să meargă normal și să devină un copil lipsit de probleme

Pe Maria am întâlnit-o într-un loc de joacă pentru copii. Era veselă și se bucura de leagăne, mingi și alte jucării alături de Eric, fratele ei mai mic care o urmează conștiincios peste tot. Ne-am împrietenit rapid și am vorbit ca fetele. Așa am aflat că cel mai mult îi place să stea cu mama la bucătărie să pregătească clătite și că povestea ei preferată este „Cei trei purceluși”. La vârsta ei de 3 ani și 8 luni, Maria știe multe lucruri și se pricepe foarte bine la conversație. Vorbind cu ea, mi-a plăcut s-o derutez puțin. Când mi-a mărturisit că în povestea aceasta este de partea purcelușilor, am întrebat-o cu seriozitate în glas dacă nu îi e milă și de bietul lup, care rămâne nemâncat. A stat un pic pe gânduri, apoi a decis că-i este milă și de lup, dar tot cu purcelușii ține.

Picioarele, dușmanul micuței Maria

La grădiniță, Maria nu are mulți colegi, dar spune că cel mai mult îi place să se joace. Le rostește numele colegilor ei cu seninătate și spune exact care din ei agreează să se joace și care stă retras. Stând în preajma acestei fetițe moțate – îi spun așa pentru că mama ei adoră să îi prindă bretonul într-un palmier, care-o face o moțată simpatică – ai senzația că, la fel ca toți ceilalți copii, trăiește liniștită și lipsită de probleme. Este suficient să o vezi însă mergând ca să simți o strângere de inimă și un gol în stomac, căci fetița specială care vorbește deschis despre ea și oamenii din viața ei, are mari probleme cu picioarele și, când se deplasează, îți creează impresia că se rupe după următorul pas.

Incompetență medicală sau lipsă de interes?

Remarcabila istețime a Mariei s-a văzut încă de când era destul de mică, ceea ce i-a îndreptățit pe părinți să se alarmeze când și-au dat seama că, deși trecuse de un an, Maria încă nu putea merge.

„La vârsta de un an și două luni încă nu mergea, ne-am dus la doamna doctor Georgescu, care ne-a spus că este vorba despre o luxație de șold”, m-a introdus mama Mariei în lunga poveste a drumurilor pe la medici pe care le-au tot făcut în ultimii trei ani. „Ne-am dus apoi la ortopedie. În Sfântu Gheorghe nu există ortoped pediatru, doar chirurg pediatru. Medicul ortoped pentru adulți ne-a spus că nu are nimic. Ne-a explicat că, din cauză că a stat în premergător, a dezvoltat mersul pe vârfuri și echilibrul nu îl are pentru că nu este pregătită să meargă singură. Stătea în picioare, dar nu avea curajul să-și dea drumul de la mânuțe și să pornească singură”, a mai spus Daniela Darocz, mama Mariei.

Femeia mi-a mai relatat cum imediat după ce a descoperit problema fetiței a mers cu ea la masaj și gimnastică, unde a obținut rezultate în sensul că Maria stătea în picioare și mergea, dar avea un mers foarte ciudat. Într-un târziu, părinții fetei s-au hotărât să meargă cu ea la un alt specialist care a decis că fata are nevoie de operație.

Verdictul: luxație de șold congenitală bilaterală

Diagnosticul pe care i l-au pus medicii sună sofisticat și pare greu de reținut. Doar mama Mariei îl știe pe de rost și îl rostește repede ca și cum n-ar vrea să mai pronunțe aceste cuvinte care vorbesc despre „sentința” fetiței ei. Luxație de șold congenitală bilaterală. Acesta este numele pompos al suferinței Mariei, ceea ce se traduce cu o deplasare a capului femural la ambele picioare, prezentă încă de la naștere, dar detectată foarte târziu. „Există posibilitatea ca această problemă să se descopere de la naștere. Dacă cineva descoperă la timp, se rezolvă cu un ham special încă din primele zile ale vieții. La băiețel, pe care l-am născut cu aceeași problemă, după experiența cu Maria am fost mult mai atenți și am rezolvat în felul acesta, fără nicio intervenție chirurgicală. La Maria am aflat mult prea târziu și a trebuit să o operăm. Și oricum, prima operație nu a mers prea bine”, ne-a povestit Daniela, pe care îți pace să o asculți vorbind pentru că nu se lamentează și nu dramatizează.

Deși sufletul îi plânge, chipul mamei le zâmbește mereu copiilor

Conștientă că rolul ei de mamă este acela de a-și face copiii fericiți, Daniela își reține lacrimile și, deși sufletul i se frânge de durere, le vorbește micuților calm și cu bucurie în glas. E mândră de fetița ei care se poartă întocmai ca un copil sănătos, chiar dacă știe că va veni o zi când fata va începe să conștientizeze că mersul ei este cel puțin o curiozitate în ochii celorlalți. „Acum ea este mică și nu realizează ce i se întâmplă. De aceea îi este atât de ușor să fie veselă și plină de viață. Dar are cusături mari pe un picior de la prima operație și, dacă va merge așa când va fi mare, nu știu în ce fel se va percepe sau cum o vor trata ceilalți”, spune mama fetei cu glasul stins.

Soluția: o operație de 6.000 de euro

Cum în afară de moarte în viață totul are o soluție, și problema Mariei se poate remedia, dacă nu total, cel puțin într-un procent considerabil. Soluția este o nouă intervenție chirurgicală. Până aici totul pare simplu și lasă loc pentru un happy ending, doar că această operație este mult prea scumpă față de cât își poate permite familia Mariei să economisească, fiind vorba de cel puțin 6.000 de euro, la care se adaugă și cheltuielile de spitalizare și de recuperare postoperatorie care sunt greu de estimat.

18 februarie, ziua operației

Pentru că orice amânare ar putea însemna eliminarea șansei de remediere a problemei, fetița este programată la operație pentru ziua de 18 februarie. Până atunci, părinții trebuie să găsească banii necesari intervenției chirurgicale. Csaba Darocz, tatăl Mariei, muncește în construcții, iar din venitul familiei nu numai că trebuie să întrețină doi copii, dar au de plătit și rate pentru casă. Cu toate acestea, în cazul în care nu vor găsi alte variante, părinții sunt hotărâți să mai facă un împrumut bancar, considerând că niciun efort nu este destul de mare pentru copila lor frumoasă și isteață care are nevoie de ajutor. Având deja un credit, este însă greu de crezut că se va mai găsi o bancă ce ar mai acorda un credit familiei.

Date fiind toate acestea, soluția rămâne în noi. Punând mână de la mână, vom reuși să strângem suma necesară operației și să contribuim în felul acesta la crearea unui viitor mai bun pentru Maria, care când va păși semeață pe drum ca orice tânără aflată în floarea vârstei, va spune poate o rugăciune sau va încerca să își imagineze cum arată oamenii care au ajutat-o să nu fie o fată cu un vizibil handicap fizic.

Noi toți putem dona bani pentru operație

Povestea Mariei este deja cunoscută de oamenii din Ozun, satul în care locuiește fata cu familia. Impresionați de cazul ei, unii dintre aceștia, care nu au venituri foarte mari, au simțit nevoia să se implice și au mers la bancă să depună în contul deschis de mamă pentru ajutorul Mariei suma pornind de la 10 lei. Noi, cei care putem oferi mai mult, avem obligația morală de a urma exemplul dat de asemenea oameni.

Astfel, persoanele fizice care doresc să sprijine familia Mariei în acest impas pot depune sumele cu care vor să contribuie în contul RO87 CECE C001 9463 2489 4811. La rândul lor, persoanele juridice care au aceeași intenție pot folosi fie contul deschis de Crucea Roșie cu scopul de a strânge bani pentru Maria, respectiv RO55RNCB0124038020540039, fie pe cel deschis de Asociația pentru Comunitate (APC): RO53BTRL01501205455817XX.

Donatorii trebuie să aibă în vedere faptul că la Crucea Roșie se strâng bani pentru mai multe cauze. De aceea, la depunerea banilor în cont, este foarte important să se facă precizarea „bani pentru operația Mariei Darocz din Ozun”. De asemenea, este foarte important de știut că nici Crucea Roșie și nici APC nu vor înmâna sumele strânse familiei. Acestea vor fi transferate în contul Spitalului Regina Maria, unde va fi operată fetița cu același prenume.

Fiind împreună Moș Crăciun pentru Maria, avem șanse să strângem banii necesari pentru operație și să facem din ea o regină sănătoasă, care să-și bucure părinții cu zâmbetul și reușitele ei și să se roage în tihnă pentru sufletele celor două bunici pe care le-a pierdut pe rând în urmă cu puțin timp. De altfel, fata este o mângâiere pentru părinții pe care îi uimește cu forța ei interioară. „Când am ieșit ieri de la medic, Maria mi-a spus: Gata! Acum mergem să mă operez și totul o să fie bine, nu?”, mi-a povestit Daniela, făcând eforturi uriașe să-și stăpânească lacrimile care îi licăreau în ochi gata să i se prelingă pe obraji.