ACTUALITATE 25 august 2009

Marca „Ţinut Secuiesc“, înregistrată la OSIM

de Covasna Media | 10100 vizualizări
Marca „Ţinut Secuiesc“ a fost înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), după ce Consiliul Judeţean Harghita a trimis o documentaţie în acest sens, în urmă cu peste un an.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că s-a primit certificatul de înregistrare a mărcii colective „Ţinutul Secuiesc“, cu ajutorul căreia se doreşte perpetuarea agriculturii tradiţionale, a artei culinare, a turismului tradiţional şi a produselor şi serviciilor cu specific secu iesc. Numele mărcii colective, care apare pe certificat este „Szekelyfoldi“, denumire care este tradusă în română, germană şi

Marca „Ţinut Secuiesc“ a fost înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), după ce Consiliul Judeţean Harghita a trimis o documentaţie în acest sens, în urmă cu peste un an.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că s-a primit certificatul de înregistrare a mărcii colective „Ţinutul Secuiesc“, cu ajutorul căreia se doreşte perpetuarea agriculturii tradiţionale, a artei culinare, a turismului tradiţional şi a produselor şi serviciilor cu specific secu iesc. Numele mărcii colective, care apare pe certificat este „Szekelyfoldi“, denumire care este tradusă în română, germană şi latină („Ţinutul Secuiesc“, „Seklerland“ şi, respectiv, „Terra Siculorum“).

Borboly a precizat că teritoriul mărcii „este cel istoric şi geografic al Ţinutului Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a judeţelor Covasna şi Harghita, o parte din judeţul Mureş, trei comune din Neamţ (Bicaz-Chei, Bicazul Ardelean şi Dămuc) şi o comună din judeţul Bacău (Ghimeş-Făget)“.

Dreptul de utilizare al mărcii îl au, în prezent, Consiliul Judeţean Harghita, Consiliul Judeţean Covasna, Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi Bernat Otto, un om de afaceri din localitatea harghiteană Valea Strâmbă.

Marca va putea fi folosită pentru 18 clase de produse şi servicii, de la piele şi imitaţii de piele, produse textile, jucării, dantele, broderii, construcţii metalice, bere şi produse agricole, până la transport şi publicitate.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, au fost deja înfiinţate cinci asociaţii judeţene ale producătorilor autohtoni de produse de panificaţie, lactate, mezeluri, palincă şi fructe de pădure care, cu ajutorul mărcii vor reuşi să ajungă pe piaţa naţională şi internaţională. Aceştia trebuie să obţină acreditare că produc produse tradiţionale după care vor primi gratuit dreptul de folosire a mărcii, dacă îndeplinesc criterii impuse.

„Avem discuţii permanente cu producătorii, cu asociaţiile profesionale ale producătorilor, cu instituţiile publice şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru ca marca să fie bine pregătită şi să ieşim pe piaţa cu produse care să aibă o calitate continuă“, a spus Borboly. El a precizat că dreptul de acces la marcă îl vor avea doar acei întreprinzători care produc produse tradiţionale, care corespund identităţii vizuale şi standardelor impuse de numele de marcă. Borboly a mai subliniat că „marca nu are naţionalitate şi sunt aşteptaţi să solicite folosirea ei toţi cei din Ţinutul Secuiesc“.

Lanţ de magazine cu produse secuieşti

Potrivit sursei citate, există o intenţie de înfiinţare a unui lanţ de magazine pentru produse secuieşti, mai ales în zonele frecventate de turişti, dar este posibil ca, de anul viitor, producătorii care folosesc marca Ţinutul Secuiesc să aibă un avantaj în plus, dacă participă la programul guvernamental „Laptele şi cornul“. De asemenea, se doreşte accesarea de fonduri europene pentru ca produsele marca „Ţinutul Secuiesc“ să ajungă şi în supermarketuri.

Borboly şi-a exprimat speranţa că anul viitor această marca îşi va face efectul, iar producătorii locali vor fi ajutaţi să-şi vândă mai bine mărfurile. Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat că „orice marcă este o emblemă a produsului, a omului, prin care aceştia se pot identifica“. El a adăugat că a ţinut ca marca să poarte numele „Szekelyfoldi“ „pentru că această încărcătură emoţională din sufletul oamenilor din aceste locuri trebuia materializată şi pusă pe un drum economic“. Tamas a subliniat că i se pare normal ca în locul unui pahar de kefir produs de o companie multinaţională cu o identitate necunoscută să prefere kefirul produs la Ilieni.

În urmă cu câteva luni, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a anunţat că a fost demarată procedura de înregistrare a mărcii „Ţinut Secuiesc“ şi în statele Uniunii Europene, procesul fiind unul de mai lungă durată.

Agerpres

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 8

Adaugă comentariu
titi, 28 august 2009
nu cred pentru ca berea ciuc nu are nevoie de alte nume,asa e buna cum e chiar daca e facuta la bucuresti.apropo de cas,oricum e (PE LA NOI,CUM ZICE DRAGUTU DE MAI SUS)MACAR NU LOCUIM IN CASE DE citeste integral
3(4), 27 august 2009
Titi "cu cas de pe la noi afumat ", Esti de la Afumati ? sau cum zice Pita-gora "ca se vinde cas de pe la voi(imputit)" , o fi vrut sa zica "voi imputiti "? sau de cas este vorba.
titi, 27 august 2009
domnule ciobanu sa stiti ca bucuresti e char un oras minunat si se face bete ciuc foarte buna.
titi, 27 august 2009
draghe pitagorule a scris clar mai sus:mergi frumos in zona de dincolo de balea lac(transfagarasan,daca stii pe unde e)judetul arges dragutule, vad ca stai mai prost cu geografia decat cu citeste integral
pita-gora, 27 august 2009
Draghe Titi ,la mine nu deranjeaze marca de care spui ci modul manipulator prin care politicul se amesteca in buna convietuire din aceasta parte a tarii. Cat despre produsele de care spui, inteleg ca citeste integral
titi, 26 august 2009
draga"pita-gora"mergi frumos in zona de dincolo de balea lac(transfagarasan,daca stii pe unde e)si vezi cum te trag in piept comerciantii cu cas de pe la noi afumat(sa nu se simta putoarea)talpa de citeste integral
titi, 26 august 2009
Treaba e ca se trimit someri 160 de la fabrica de confectii din Targu secuiesc,maine poimaine neamtu isu ia fabricile de pantaloni din oras,atunci sa va vad cun va scarpinati cu sutele de someri(cu citeste integral
pita-gora, 26 august 2009
Asta e si nimic mai mult: o "inventie" a unora carora mintea atat le-a putut.Sunt mii si mii de asemenea inventii fara valoare care stau si se prafuiesc neaducandu-le autorilor nici un citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.